Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Bugetarii de la sate sunt tentaţi să lase Primăriile baltă

Activitatea primăriilor din judeţul Brăila riscă să intre în colaps, din cauza nemulţumirilor tot mai mari legate de salariile angajaţilor, rămase la nivelul anului 2006. "Muncă multă, bani puţini!", se plâng bugetarii din mediul rural, iar mulţi încearcă să îşi găsească alte servicii, lăsând administraţiile locale cu posturi cheie neocupate. "S-a ajuns într-o asemenea situaţie încât oameni cu studii superioare şi cu vechime de zeci de ani, care duc greul activităţii unei primării, câştigă doar puţin peste salariul mediu pe economie. În aceste condiţii, e normal să fie nemulţumiri şi situaţii în care angajaţi de bază îşi caută o slujbă mai bine plătită şi pleacă fără să stea la discuţii imediat cum găsesc ceva. De la noi a plecat recent contabilul, un băiat tânăr, cu studii superioare, care se angajase în vara anului trecut. Din cauza actualei grile de salarizare, câştiga cam cât salariul minim pe economie. Normal că nu îi convenea să facă naveta de la Brăila, 60 de kilometri, pentru doar atâţia bani. Şi-a găsit de lucru la o firmă privată şi a plecat. Peste câteva luni o să iasă la pensie şi contabila-şefă şi rămânem complet descoperiţi, la o Primărie care a derulat fonduri europene şi are probleme de contabilitate destul de complexe. Dau anunţ de angajare şi nu-mi vine nimeni pentru un asemenea salariu. Ce facem în condiţiile astea?", se întreabă retoric Costel Capbun, primarul comunei Berteştii de Jos. Acesta spune că guvernanţii de la Bucureşti ar trebui să ţină seama de asemenea aspecte şi să îşi amintească şi de salariile bugetarilor, care n-au mai fost mărite de aproape 9 ani. "Din vara anului trecut, s-au mărit salariile primarilor şi viceprimarilor, dar ale angajaţilor au rămas aceleaşi. Sunt primari care primesc cam 2.800 lei, bani în mână, iar un angajat cu studii superioare şi vechime de zeci de ani, ia 1.200 lei. În această situaţie am ajuns să îmi fie jenă mie, ca primar, să le mai solicit angajaţilor să muncească peste program, atunci când este necesar. De exemplu, la sfârşitul săptămânii trecute i-am chemat de acasă, pentru că trebuia să distribuim pachetele cu ajutoare venite de la Uniunea Euroepeană, pentru persoanele sărace. Au venit toţi bugetarii din Primărie la această activitate, în afara orelor de program, dar legea nu-mi permite să le dau nimic în plus la salariu pentru asta", ne-a mai declarat primarul Capbun.

Altă comună, aceleaşi probleme

În partea cealaltă de judeţ, la comuna Vişani, situaţia din Primărie este la fel de tensionată. "Un angajat cu 10 ani vechime are un salariu de 1.100 - 1.200 lei, adică doar puţin peste salariul minim pe economie, de 940 lei. În condiţiile astea, omul începe să îţi reproşeze, nu îi mai convine, fiindcă sarcinile sunt din ce în ce mai multe, dar banii rămân aceiaşi. Norocul nostru este, dacă putem să-i spunem aşa, că suntem departe de municipiul Brăila şi oamenii nu prea au alternativă, că dacă şi-ar găsi un serviciu mai bine plătit cu siguranţă că ar pleca imediat", spune Neagu Caraman, primarul din Vişani. Acesta se plânge că volumul de muncă al angajaţilor din Primăria pe care o conduce este tot mai mare şi mai complex. Asta după ce arhivele fostei Cooperative Agricole de Producţie (CAP) şi ale unei cooperative meşteşugăreşti care a funcţionat la nivelul comunei au fost preluate de Primărie. "Pensionarii de la CAP şi de la cooperaţie vin la noi să le rezolvăm actele. În plus, avem activităţile curente de contabilitate, cadastru, asistenţă socială. Activitatea din Primărie este foarte complexă, iar noi trebuie să o acoperim cu doar 10 angajaţi, în condiţiile în care ar fi nevoie cam de 15 oameni, pentru câtă muncă este de făcut. Deci sarcini multe, cu salarii mici...", concluzionează primarul Caraman.
Cu probleme de acest gen se confruntă toate primăriile din judeţul Brăila. Săptămâna trecută, în timpul unei şedinţe la care au fost convocaţi de conducerea Consiliului Judeţean, câţiva primari au ridicat problema salarizării personalului bugetar, solicitând sprijinul parlamentarilor de Brăila, care să se implice în modificarea Legii Salarizării. Astfel de solicitări publice au mai fost făcute, însă, şi în alte ocazii din ultimii ani, însă fără niciun rezultat.

 




Categorie articol: 

Comentarii