Ceea ce s-a dorit o activitate generatoare de venituri pentru imbunatatirea situatiei celor 400 de romi din comuna Gradistea - deschiderea unei brutarii traditionale cu forta de munca din rindurile etniei rome - s-a dovedit a fi un imens balon de sapun. De mai bine de doua luni, brutaria traditionala pentru romi, care a "inghitit" 48.000 euro de la Uniunea Europeana, printr-un proiect din cadrul programului Phare 2002, nu mai functioneaza. Si apoi, cit a functionat, din octombrie 2005, cind a fost inaugurata, a scos mai multe transe de piine ba sarata, ba cruda, ba arsa. Numai vreo 1.000 de piini au reusit romii din Gradistea sa vinda pina acum. Administratorul are chiar si datorii. Acum doua saptamini, pina si soferul autospecialei cumparate tot din fonduri europene pentru a face distributie a plecat in Italia, fiindca din banii de la brutarie nu-si putea intretine cei cinci copii. In acest context, proiectul fiind, inca, sub privirile monitorilor UE, iar brutaria ar trebui sa functioneze macar doi ani, exista riscul ca finantatorul sa ceara Consiliului Local al comunei Gradistea sa returneze 48.000 de euro.
Din profitul brutariei se dorea eradicarea analfabetismului
Un alt proiect finantat din fonduri europene din judetul Braila risca sa se duca pe apa simbetei. Obiectivul care avea sa asigure din profitul scos imbunatatirea situatiei romilor din Gradistea - combaterea analfabetismului, ori crearea unei alte activitati generatoare de venit pentru romii spoitori - a fost inchis, tocmai fiindca managementul acestuia a fost prost.
La 17 octombrie 2005, cu mare fast, a avut loc inaugurarea brutariei traditionale pentru romi, din comuna Gradistea, proiect finantat cu 48.000 euro, in cadrul programului Phare RO 2002/ 000 - 586.01.02 - "Sprijin pentru strategia nationala de imbunatatire a situatiei romilor". Proiectul a fost implementat de Consiliul Local Gradistea, in parteneriat cu Consiliul Judetean Braila si grupul comunitar de initiativa a romilor din comuna Gradistea. La inaugurare au participat atit reprezentanti ai administratiei publice locale precum si membri ai Delegatiei Comisiei Europene in Romania si ai Asociatiei Nationale pentru Romi. De fapt, potrivit informatiilor furnizate de catre Petrica Andrei, primarul comunei Gradistea, UE a alocat 48.000 euro, iar Consiliul Local Gradistea 4.000 de euro. Consiliul Judetean nu a contribuit financiar, ci doar a asigurat asistenta proiectului, intr-o prima faza.
Potrivit Centrului de Resurse pentru Comunitatile de Romi (CRCR) Cluj, organizatie care a asigurat asistenta tehnica proiectului, tot la inceputuri, "obiectivul principal a constat in dezvoltarea unei activitati generatoare de venituri pentru imbunatatirea situatiei romilor din Gradistea". Astfel, brutaria de la Gradistea s-a infiintat intr-un spatiu al primariei, care a fost extins, renovat, reamenajat si utilat, dupa care s-a facut transferul de proprietate catre organizatia locala a romilor, ARGIL, condusa de Constantin Bran. In cadrul proiectului, au fost pregatiti si calificati 20 de tineri romi in meseria de brutar-patiser, iar 12 dintre acestia au fost angajati odata cu demararea productiei. Pentru distribuirea piinii a fost achizitionata o autospeciala care sa deserveasca toate comunele invecinate. CRCR a notat in raportul sau, despre ceea ce se doreste din profitul brutariei: "eradicarea analfabetismului ori crearea unei activitati generatoare de venit - cresterea bivolilor - in rindul romilor spoitori".
"La un eventual control al UE, nu stiu pe unde scoatem camasa"
Acum, si primarul din Gradistea, Petrica Andrei, este ingrijorat ca va fi nevoit sa returneze 48.000 de euro: "Momentan nu functionam. De vreo doua luni, brutaria este inchisa. Nu avem posibilitatea sa vindem piinea. Soferul autospecialei cu care se facea distributia a plecat, de vreo doua saptamini, in Italia. Am incercat sa dam piinea prin Sutu, Gradistea, Ibrianu, dar nu prea am reusit. Toata piinea de aici vine de la Rimnicu Sarat. Piata e supraaglomerata. Piinea de aici e buna, dar nu-i aratoasa si nu se vinde, e facuta pe vatra. 11 romi mai lucrau la brutarie. Incerc sa schimb administratorul. Au fost si citeva transe mai proaste de piine. Am zis ca n-ar fi rau sa incercam sa facem covrigi, dar... daca nici romii nu se prea inteleg. Nici nu poate fi vorba de amortizarea investitiei. Stiu ca proiectul ne obliga sa functionam macar doi ani. Noi n-am functionat nici macar un an. Proiectul a fost, intr-adevar, incheiat, dar mai urmeaza niste controale de la UE. Ne monitorizeaza. Si, la un eventual control al UE, nu stiu pe unde o sa scoatem camasa. Stiu ca putem fi obligati sa dam banii inapoi, dar, acum, beneficiari sint romii, prin ARGIL".
Si presedintele ARGIL, care este si administratorul brutariei, Constantin Bran, este nemultumit, mai ales fiindca a ramas fara serviciu: "Nu avem desfacere la piine. Nu o cumpara nimeni fiindca-i de la tigani. Asa zic: "ca-i de la romi". Simt refuzul in fata. Si, ce sa mai fac, cu sase, sapte muncitori. Nu avem piata. La inceput, citeva cuptoare s-au stricat. A plecat si soferul in strainatate. N-avea cum sa creasca cinci copii cu banii de la brutarie. Nu iesea nimic. Abia daca am vindut o mie de piini pina acum. Pina s-au invatat oamenii, au mai stricat-o, au mai ars-o... N-avem profit, am datorii chiar de 16 milioane de lei, ca am luat niste faina si n-am platit-o. Domnul primar ne-a ajutat, chiar ne-a vindut, o vreme, piinea la magazinul lui de aici din sat (magazinul este pe numele unei rude a primarului si functiona in comuna inainte ca Petrica Andrei sa devina primar). Aici sint sase magazine si acum nici unul nu vinde piinea noastra, toti iau de la Rimnicu Sarat. Zic ca au contracte incheiate. Ca nu iau de la romi. Asta e. Nu mai e nici o sansa. Si soferul a plecat. M-am saturat. M-am dus cu masina mea proprietate si am lucrat, dar am ramas si fara serviciu".
La CJ nu s-a auzit de esecul proiectului
Sandel Grosu, presedintele Biroului pentru romi din cadrul Prefecturii, ne-a declarat, la rindu-i: "Managementul este prost acolo. Brutaria trebuia vazuta ca o afacere, trebuia prospectata piata, fiindca n-au cui vinde. Eu n-am avut nici un rol in acest proiect, dar am fost acolo de citeva ori si aveau piine stricata pe acolo. Au stricat mai multe cuptoare, ba sarata, ba cruda... Prima data am inteles ca a fost o problema tehnica. Brutaria trebuia, repet, privita ca o afacere, ca asa a fost proiectul, sa faca profit pentru imbunatatirea situatiei romilor. In Gradistea, 10% din populatie este de etnie. Sint vreo 400 de romi din care 200 spoitori, cam izolati. Cind am auzit ca s-a inchis brutaria, acum vreo doua luni si jumatate, am apelat la cei de la Consiliul Judetean sa le asigure managementul. Nu stiu ce au facut pina acum".
Niculina Moisescu, vicepresedintele Consiliului Judetean, prezenta, in octombrie 2005, la inaugurarea brutariei, ne-a spus, recent, ca nu mai stie nimic despre obiectivul din Gradistea, nici macar ca s-a inchis si ca primaria din localitate risca sa fie somata de UE sa returneze 48.000 de euro.
Din profitul brutariei se dorea eradicarea analfabetismului
Un alt proiect finantat din fonduri europene din judetul Braila risca sa se duca pe apa simbetei. Obiectivul care avea sa asigure din profitul scos imbunatatirea situatiei romilor din Gradistea - combaterea analfabetismului, ori crearea unei alte activitati generatoare de venit pentru romii spoitori - a fost inchis, tocmai fiindca managementul acestuia a fost prost.
La 17 octombrie 2005, cu mare fast, a avut loc inaugurarea brutariei traditionale pentru romi, din comuna Gradistea, proiect finantat cu 48.000 euro, in cadrul programului Phare RO 2002/ 000 - 586.01.02 - "Sprijin pentru strategia nationala de imbunatatire a situatiei romilor". Proiectul a fost implementat de Consiliul Local Gradistea, in parteneriat cu Consiliul Judetean Braila si grupul comunitar de initiativa a romilor din comuna Gradistea. La inaugurare au participat atit reprezentanti ai administratiei publice locale precum si membri ai Delegatiei Comisiei Europene in Romania si ai Asociatiei Nationale pentru Romi. De fapt, potrivit informatiilor furnizate de catre Petrica Andrei, primarul comunei Gradistea, UE a alocat 48.000 euro, iar Consiliul Local Gradistea 4.000 de euro. Consiliul Judetean nu a contribuit financiar, ci doar a asigurat asistenta proiectului, intr-o prima faza.
Potrivit Centrului de Resurse pentru Comunitatile de Romi (CRCR) Cluj, organizatie care a asigurat asistenta tehnica proiectului, tot la inceputuri, "obiectivul principal a constat in dezvoltarea unei activitati generatoare de venituri pentru imbunatatirea situatiei romilor din Gradistea". Astfel, brutaria de la Gradistea s-a infiintat intr-un spatiu al primariei, care a fost extins, renovat, reamenajat si utilat, dupa care s-a facut transferul de proprietate catre organizatia locala a romilor, ARGIL, condusa de Constantin Bran. In cadrul proiectului, au fost pregatiti si calificati 20 de tineri romi in meseria de brutar-patiser, iar 12 dintre acestia au fost angajati odata cu demararea productiei. Pentru distribuirea piinii a fost achizitionata o autospeciala care sa deserveasca toate comunele invecinate. CRCR a notat in raportul sau, despre ceea ce se doreste din profitul brutariei: "eradicarea analfabetismului ori crearea unei activitati generatoare de venit - cresterea bivolilor - in rindul romilor spoitori".
"La un eventual control al UE, nu stiu pe unde scoatem camasa"
Acum, si primarul din Gradistea, Petrica Andrei, este ingrijorat ca va fi nevoit sa returneze 48.000 de euro: "Momentan nu functionam. De vreo doua luni, brutaria este inchisa. Nu avem posibilitatea sa vindem piinea. Soferul autospecialei cu care se facea distributia a plecat, de vreo doua saptamini, in Italia. Am incercat sa dam piinea prin Sutu, Gradistea, Ibrianu, dar nu prea am reusit. Toata piinea de aici vine de la Rimnicu Sarat. Piata e supraaglomerata. Piinea de aici e buna, dar nu-i aratoasa si nu se vinde, e facuta pe vatra. 11 romi mai lucrau la brutarie. Incerc sa schimb administratorul. Au fost si citeva transe mai proaste de piine. Am zis ca n-ar fi rau sa incercam sa facem covrigi, dar... daca nici romii nu se prea inteleg. Nici nu poate fi vorba de amortizarea investitiei. Stiu ca proiectul ne obliga sa functionam macar doi ani. Noi n-am functionat nici macar un an. Proiectul a fost, intr-adevar, incheiat, dar mai urmeaza niste controale de la UE. Ne monitorizeaza. Si, la un eventual control al UE, nu stiu pe unde o sa scoatem camasa. Stiu ca putem fi obligati sa dam banii inapoi, dar, acum, beneficiari sint romii, prin ARGIL".
Si presedintele ARGIL, care este si administratorul brutariei, Constantin Bran, este nemultumit, mai ales fiindca a ramas fara serviciu: "Nu avem desfacere la piine. Nu o cumpara nimeni fiindca-i de la tigani. Asa zic: "ca-i de la romi". Simt refuzul in fata. Si, ce sa mai fac, cu sase, sapte muncitori. Nu avem piata. La inceput, citeva cuptoare s-au stricat. A plecat si soferul in strainatate. N-avea cum sa creasca cinci copii cu banii de la brutarie. Nu iesea nimic. Abia daca am vindut o mie de piini pina acum. Pina s-au invatat oamenii, au mai stricat-o, au mai ars-o... N-avem profit, am datorii chiar de 16 milioane de lei, ca am luat niste faina si n-am platit-o. Domnul primar ne-a ajutat, chiar ne-a vindut, o vreme, piinea la magazinul lui de aici din sat (magazinul este pe numele unei rude a primarului si functiona in comuna inainte ca Petrica Andrei sa devina primar). Aici sint sase magazine si acum nici unul nu vinde piinea noastra, toti iau de la Rimnicu Sarat. Zic ca au contracte incheiate. Ca nu iau de la romi. Asta e. Nu mai e nici o sansa. Si soferul a plecat. M-am saturat. M-am dus cu masina mea proprietate si am lucrat, dar am ramas si fara serviciu".
La CJ nu s-a auzit de esecul proiectului
Sandel Grosu, presedintele Biroului pentru romi din cadrul Prefecturii, ne-a declarat, la rindu-i: "Managementul este prost acolo. Brutaria trebuia vazuta ca o afacere, trebuia prospectata piata, fiindca n-au cui vinde. Eu n-am avut nici un rol in acest proiect, dar am fost acolo de citeva ori si aveau piine stricata pe acolo. Au stricat mai multe cuptoare, ba sarata, ba cruda... Prima data am inteles ca a fost o problema tehnica. Brutaria trebuia, repet, privita ca o afacere, ca asa a fost proiectul, sa faca profit pentru imbunatatirea situatiei romilor. In Gradistea, 10% din populatie este de etnie. Sint vreo 400 de romi din care 200 spoitori, cam izolati. Cind am auzit ca s-a inchis brutaria, acum vreo doua luni si jumatate, am apelat la cei de la Consiliul Judetean sa le asigure managementul. Nu stiu ce au facut pina acum".
Niculina Moisescu, vicepresedintele Consiliului Judetean, prezenta, in octombrie 2005, la inaugurarea brutariei, ne-a spus, recent, ca nu mai stie nimic despre obiectivul din Gradistea, nici macar ca s-a inchis si ca primaria din localitate risca sa fie somata de UE sa returneze 48.000 de euro.
