Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Brailenii au sarbatorit hramul bisericii "Sfintul Mare Mucenic Gheorghe"

Crestinii din Rasarit au praznuit, ieri, marea sarbatoare a Sfintului Gheorghe, Marele Mucenic al veacului IV, numit si "Purtatorul de biruinta", unul din ocrotitorii credintei in Iisus Hristos si al Romaniei eliberate de comunism. In toate bisericile brailene, la fel ca in toata tara, au fost oficiate servicii religioase speciale, inchinate Sfintului Mare Mucenic Gheorghe, au fost rostite rugaciuni de multumire si au fost aduse daruri la altar, dupa obiceiul crestinesc, spre binecuvintare. Preotii i-au pomenit pe toti cei raposati in Domnul, in primul rind pe aceia care au purtat numele Sfintului Gheorghe si i-au binecuvintat pe credinciosi. Ei s-au rugat Lui Dumnezeu si pentru credinciosii care poarta numele Sfintului Gheorghe, fie ei "George", "Georgeta" sau "Georgiana".
Sarbatoarea de ieri a marcat si hramul bisericii "Sfintul Mare Mucenic Gheorghe" de pe strada G-ral Eremia Grigorescu - fosta Garii -, unul din cele mai vechi lacase de cult brailene. Slujitorii sfintului lacas, preotul paroh Damian Dimitrie si preotul Vlad Ilie, au oficiat Utrenia, apoi Sfinta Liturghie de hram, aducind multumiri Lui Dumnezeu pentru ajutorul primit de sus si pentru pacea tuturor. Laolalta cu fetele bisericesti, mirenii i-au adus slava Domnului si s-au rugat pentru ajutor Marelui Mucenic Gheorghe, ucis de imparatul Diocletian in anul 303 d. H. Cu acest prilej, au fost pomeniti strabunii care au purtat numele sfintului, intru vesnica pomenire.
Biserica cu hramul "Sfintul Mare Mucenic Gheorghe" a fost ridicata intre anii 1852-1857, spun documentele, pe timpul Episcopului Filotei al Buzaului - cam in acelasi timp cu biserica de la Tichilesti -, pe cheltuiala enoriasilor, a breslelor urbei, dar si a domnitorului Barbu Dimitrie Stirbei. In anul 1863, biserica a fost invelita cu tabla (acoperisul a fost refacut in 1910), iar in anul 1867 s-a realizat spatiul destinat corului. Potrivit istoricului bisericii, realizat in marmura de sculptorul brailean Panait Maina (in perioada interbelica), in anul 1916 s-a terminat sculptura catapetesmei bisericii, placata cu aur de 24 de carate. Doi ani mai tirziu, trupele de ocupatie germano-bulgaro-turcesti au pus mina pe clopotele de bronz de la biserica "Sf. M. M. Gheorghe", pe care ulterior le-au topit, in scopuri militare. Abia in perioada 1920-1922, prin staruinta binecredinciosilor donatori Calimachi, Popescu si Ghidescu, au fost instalate alte clopote, unul de 200, altul de 500 de kilograme.
In anul 1925 a fost refacuta pictura sfintului lacas si s-a asezat un ceasornic in turla, cu sprijinul ajutorului de primar de atunci, Dimitrie Cosac, al preotului I. Z. Donga si al lui Dionisie Violatos. Mai departe, in anul 1933, un comitet avindu-i in frunte pe preotii I. Z. Donga si N. Costachescu, a ajutat la construirea clopotnitei de deasupra tindei, iar doi ani mai tirziu s-a reusit zugravirea intregului edificiu (la exterior). Numeroase alte lucrari de reparatii si restaurare s-au facut in anii care au urmat, fara a fi consemnate in pisania de la intrarea in sfintul lacas. Mai trebuie precizat faptul ca edificiul a avut de suferit nu numai de pe urma invadatorilor straini, ci si din pricina sistematizarii comuniste, si ca Sfintul Gheorghe este unul din Ocrotitorii spirituali ai Romaniei.




Categorie articol: 

Comentarii