Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

"Brailei ii trebuie dibacia si constiinta faptului ca reprezinta un lucru important in cultura nationala si universala"

La sfirsitul acestui an, Muzeul Brailei a initiat o serie de manifestari muzicale inedite: concerte de camera foarte apreciate de public si care se desfasoara intr-o atmosfera deosebita. Pornind de la aceste evenimente, directorul Muzeului Brailei, prof. univ. dr. Ionel Candea, a acordat un interviu ziarului nostru, in care face aprecieri privind activitatea institutiei pe care o reprezinta desfasurata anul care a trecut. Cu aceeasi ocazie, a divulgat si citeva dintre actiunile pe care doreste muzeul sa le organizeze in anul viitor, cind se vor aniversa 125 de ani de la infiintarea Muzeului Brailei. "Aceasta colectie de discuri este un adevarat tezaur pe care pina acum nu l-am valorificat"- Ce v-a determinat sa incepeti asemenea actiuni muzicale, concerte de camera, in Braila, la muzeu?- Sint mai multe ratiuni, dar doua sint foarte importante. Dorim cu tot dinadinsul sa crestem numarul de vizitatori si sa amplificam relatia muzeu-public. Ne dorim un public cit mai divers, cu precadere tineret, dar si adulti pentru ca muzica de calitate nu se poate sa nu atraga. Pe de o parte, este ochiul nostru atent asupra relatiei muzeu-public, pentru ca intr-o lume in care televiziunile comerciale sint atit de colorate si vii, de multe ori chiar dincolo de ceea ce ar trebui sa fie buna cuviinta, riscam sa pierdem o buna parte din public. A doua ratiune pentru care am inceput aceste manifestari muzicale la muzeu este faptul ca, de mult, si eu am fost elev al Scolii Populare de Arta, am cintat la vioara. Educatia muzicala suplimentara pe care am facut-o la timpul acela, m-a dus foarte departe ulterior, dar si datorita lui Iosif Sava, care, cu acea emisiune de pomina, "Invitatiile Euterpei", de trei ore in fiecare duminica la prinz, a reusit sa-mi trezeasca interesul pentru muzica. De aici si interesul meu de a asculta marea muzica si de a incepe la Muzeul Brailei asemenea manifestari. Acest lucru s-a materializat si inainte de 1989, cind, in 1982, am achizitionat pentru muzeu o colectie intreaga de discuri vechi, 465, de la Traian Grozavescu. Cel mai vechi disc este din 1927. Ele sint in perfecta stare si pot fi ascultate. Avem doua patefoane mari si alte citeva mici in expozitie, care functioneaza, si aceste placi vor putea fi ascultate. Aceasta colectie de discuri este un adevarat tezaur pe care pina acum nu l-am valorificat, ori doresc, cu tot dinadinsul, acest lucru, mai ales ca in 2006 vom sarbatori jubileul a 125 de ani de la intemeierea muzeului. Vreau sa realizam si o serie de lucruri mai deosebite, ori aceasta colectie ne perimte acest lucru, in duhul realitatilor muzicale de la Braila. Nu intimplator aici s-a nascut Hariclea Darclee, nu intimplator se face aici un festival atit de costisitor si important. Ca braileni, zic eu, nu ne putem multumi doar cu un festival o data la doi ani si cu un master, oricit de bun ar fi el. Eu nu-mi propun sa discut festivalul, dar vreau sa atrag atentia ca nu se poate o data la doi ani sa ai un festival si sa spui ca sintem consumatori de marea muzica. Ca urmare, ne propunem cu acesti entuziasti componenti ai cvartetului "Promusica" si, cind va fi cazul, cu corul "Trison", sa trezim interesul pentru muzica buna. Pe de o parte sa facem concerte regulate, o data sau de doua ori pe luna, daca vom avea un public fidel, pentru ca numarul de locuri este limitat la 50. In plus, imi propun, cu cunostintele de istoria muzicii pe care le am, sa organizez si auditii muzicale de discuri, sa atrag o serie de tineri interesati care cu siguranta vor veni la aceste auditii istorice. Avem solisti renumiti la nivel mondial si integrale simfonice in interpretari foarte valoroase. - La primul concert al "Pro Musica" ati promis un pian, la al doilea concert a aparut si pianul. Cum ati reusit?- Aveam citeva oferte. Am avut de ales intre o pianina si acest pian mic cu coada. Deocamdata o singura piesa s-a cintat cu pian din pricina faptului ca elevii au dorit sa cinte fara pian, dar instrumentul va fi de folos pentru ca i-am rugat pe membrii cvartetului ca pe 20 ianuarie unul dintre ei sa interpreteze balada lui Ciprian Porumbescu, la care pianul este necesar. Ne mai propunem la anul sa punem corzi noi pianului si sa-l restauram pentru ca avem oameni cu care sa facem acest lucru. Sala respectiva este foarte buna din punct de vedere acustic. Ceea ce facem este profesionist si de calitate, nu e un lucru fortat, nu e antimuzica. "Foarte importanta va fi la anul si punerea in opera a proiectului de restaurare a centrului istoric"- Asemenea initiative mai sint in tara?- Sint initiative foarte interesante in tara. Am sa laud de cite ori am ocazia Muzeul "Astra" din Sibiu, unde se desfasoara actiuni deosebite, de o alta factura ce-i drept, este muzeul tehnicii populare. Acolo sint cele mai extraordinare manifestari care s-au putut face vreodata, sint lectii pentru muzeografia europeana. Am fost in repetate rinduri la Sibiu si am vazut ce se face pe linia punerii in valoare a patrimoniului. Vom avea chiar la anul o manifestare in comun cu Sibiul. Acolo se desfasoara anual Olimpiada elevilor mestesugari, iar pe cistigatori ii vom aduce aici pentru o demostratie, la vara, pentru toate meseriile pe care le reprezinta ei. Lucruri foarte interesante si de nivel european se intimpla si la Muzeul National de Arta din Bucuresti. Marile muzee au cercuri de atragere a elevilor, cu lectii de istoria picturii sau din alte domenii, tocmai pentru ca tineretul sa fie atras si spre aceste lucruri care ne reprezinta. Foarte importanta va fi la anul si punerea in opera a proiectului de restaurare a centrului istoric. E un lucru important de rezolvat, depozitarea, pentru ca lucrarile se vor desfasura simultan pe patru dintre cladirile muzeului, din cele sase. La Centrul Cultural Nicapetre avem o colectie de citeva sute de piese, din lemn, care sint greu de conservat. Un caz similar a fost in anii '70, cind toata zestrea Muzeului Peles s-a depozitat la Posada. Acolo am facut aceasta ucenicie a depozitarii pieselor si acest lucru il voi face cu oamenii pe care-i avem. E un lucru pe care il socot extraordinar, mai ales ca se petrece chiar in anul cind implinim 125 de ani de existenta. - Ce cladiri se vor reabilita?- Corpurile B si C ale muzeului, Centrul Cultural "Nicapetre", in intregime, iar in Gradina Publica Casa Memoriala "Panait Istrati" si Muzeul de Etnografie. Cum acest muzeu il vom muta in corpul B din Piata Traian nr. 3, acolo intentionam sa reorganizam ceea ce am inchis din pacate acum doi ani, memorialul celor trei filozofi, Nae Ionescu, Anton Dumitriu, Vasile Bancila. Este mare pacat ca s-a inchis acea casa memoriala pentru ca atragea tinerii, era si foarte aproape de liceul unde au invatat toti cei trei filozofi, Colegiul "Balcescu", era un lucru foarte bine asezat. Poate ca la vremea respectiva, daca se rascumpara cladirea, problema s-ar fi rezolvat mai bine. Trebuie insa sa stim cum sa ne descurcam, si in lumea de astazi, in care proprietatea este un drept ce trebuie, categoric, respectat. - Galeriile "Emilia Dumitrescu" vor mai fi pe undeva, cindva?- Din cite stiu este clauza in contractul de donatie expunerea lucrarilor, altfel se pierde, deci trebuie gasita o solutie. Ele vor trebui reasezate pe simeze. Unele donatii chiar le-am pierdut, cum a fost cazul Paulei Ribariu, pina la momentul in care vom fi in stare sa le expunem. Paula Ribariu este un artist deosebit, cu o cota internationala, si care ulterior si-a retras donatia pentru ca nu am avut spatiu de expunere. Prin urmare, acum, cu reabilitarea, se rezolva o problema, nu pot sa fiu absurd. Sint multumit ca acum Consiliul Judetean a reusit sa puna punctul pe i si sa cistige acest proiect care pentru Muzeul Brailei este un lucru extraordinar. "Dunarea este cea mai usoara cale de a lega Europa de la un cap la altul"- Tot in anul acesta s-au implinit zece ani de cind exista editura "Istros".- Este singura editura de muzeu din tara. A scos 97 de titluri publicate, apoape zece pe an. S-au publicat titluri stiintifice, de foarte, foarte buna calitate. - Ce v-a determinat acum zece ani sa infiintati aceasta editura?- Faptul ca in Romania devenise o moda ca tezele de doctorat sa nu se publice. Foarte multa lume isi aseaza in fata numelui titlul de doctor, dar nu stii cu ce lucrare si nu stii cum sa-l evaluezi pe respectivul. Am crezut ca e de datoria oricui sa-si publice lucrarea. Am intemeiat aici un colectiv stiintific care este apreciat peste tot in tara. Am mai vrut, cu acest colectiv, sa facem ceea ce lipseste Brailei, un Institut al Dunarii, care sa cerceteze fluviul sub toate aspectele lui. Dunarea este cea mai usoara cale de a lega Europa de la un cap la altul, si ne dorim studierea Dunarii sub aspect istoric, geografic, ecologic, cultural etc. Dunarea merita pretuita. Cu oamenii pe care ii am in jur am ampificat aceasta activitate si am dat de lucru editurii. Am foarte putini oameni, sint numai patru cu care lucrez. Tehnoredactarea e un lucru foarte greu, insa oamenii stiu ce sa faca. Revista Institutului "Nicolae Iorga" de la Academia Romana a ajuns la al saptelea an consecutiv de editare la "Istros". Avem pina acum 11 teze de doctorat publicate, avem seria "Restituiri" unde dam tot ceea ce s-a scris despre Braila, si avem seria de volume omagiale, pentru ca alta data volumele omagiale nu se puteau dedica decit unei singure persoane. Acum, savanti adevarati, oameni de mare calibru, primesc acest omagiu al colegilor din lume si din tara. - Pentru anul viitor mai aveti in vedere si alte actiuni mai deosebite?- Vreau sa ramina niste lucruri. Am in vedere un program de asezare in oras a unor placi comemorative in acest an jubiliar, 125 de existenta a muzeului si 525 de existenta a judetului. Ma gindesc sa las pentru muzeu o lucrare importanta, un vitraliu, a carui rama am si comandat-o, si trebuie sa gasesc si sponsori. Acest vitraliu va fi gindit si desenat de Nicapetre, un artist cunoscut si consacrat. Vom mai bate medalii si plachete, va avea loc o sesiune stiintifica pe problemele Dunarii de jos, cu lucrari care se vor publica in numerele festive ale Analelor Brailei, intentionam, la propunerea colegei Maria Stoica, sa editam o extraordinara colectie de vederi vechi despre Braila, adunate de un colectionar din Constanta. Unele nici nu au fost vazute vreodata de braileni. Acest album se va intitula "Braila veche". Toate acestea sint lucruri care ramin. - Acest album ar fi de interes pentru cazul in care Braila ar putea deveni o tinta culturala. Se poate intimpla asa ceva?- Sigur, dar Brailei ii trebuie dibacia si constiinta faptului ca reprezinta un lucru important in cultura nationala si universala. Braila in cultura universala reprezinta enorm. Panait Istrati e un nume universal, Hariclea Darclee la fel, si mai sint foarte multi oameni, pe care noi nu-i cunoastem, dar care in strainatate reprezinta foarte mult. Noi nu stim atit cit trebuie despre acesti oameni. Din acest punct de vedere Braila poate sa devina centru cultural.




Categorie articol: 

Comentarii