Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Braila va deveni un important pion pe piata carnii de porc

Pina la sfirsitul acestui an, in judetul Braila, vor functiona cel putin inca 6 ferme de ingrasare a porcilor. Este vorba de ferme tip, construite si integrate in primul sistem cooperatist de dupa 1989, mai precis in cadrul Cooperativei Agricole "Muntenia". Constructia fermelor va fi finantata prin Programele "Sapard" si "Fermierul". Pina in prezent, in judetul Braila, se afla in diferite stadii de avizare si aprobare 6 proiecte, iar alte citeva se afla la stadiul de discutii. Cel mai avansat insa, este cel al firmei "Mondi Lux" SRL. Administratorul ei, Vasile Dobrila, a finalizat deja intreaga documentatie de avizare si a inceput realizarea proiectului "Sapard". O astfel de ferma poate fi gata pentru populare in cel mult 4 luni de la turnarea fundatiei, motiv pentru care fermierul este sigur ca pina la sfirsitul anului cel putin o serie de grasuni va lua drumul abatorului. Valoarea proiectului se ridica la circa 800.000 euro, din care 50% reprezinta fonduri "Sapard", 40.000 euro vor fi obtinuti prin Programul "Fermierul", iar diferenta va fi acoperita din surse proprii si imprumut bancar. Cooperativa "Muntenia" - o sansa pentru fermieriConstituita la mijlocul anului trecut, Cooperativa Agricola "Muntenia" are drept obiect de activitate infiintarea de ferme tip, modulate si moderne, destinate ingrasarii porcilor. Cooperativa asigura materiile prime, materialul genetic, medicamentele si asistenta tehnica si veterinara. Este prima cooperativa agricola din Romania infiintata conform Legii Cooperativelor. Modelul de ferma este asemanator cu cel din Austria. In plus, "Muntenia" isi sprijina membrii cu proiectele de constructie, dosarul pentru obtinerea finantarii prin Programele "Fermierul" si Sapard", in negocierile cu BCR, asigura grasunii si premixurile, ofera asistenta pentru dezinfectia dupa fiecare ciclu.Valorificarea porcilor se face tot prin intermediul cooperativei, prin abatoarele proprii. Primul astfel de abator se construieste deja in apropierea Bucurestiului, poate deservi 100 de ferme si are o capacitate de 3.500 capete/zi. Pentru anul 2006, obiectivul Cooperativei este de a infiinta adaposturi pentru un milion de porci si cinci ferme de reproductie. Fermele de reproductie si abatoarele vor apartine cooperativei sivor oferi servicii in exclusivitate membrilor sai. Prima ferma va avea trei hale si se afla pe raza comunei GropeniDin cele 6 proiecte demarate la nivelul judetului Braila, singurul care a finalizat actiunea de obtinere a avizelor si aprobarilor este cel al firmei "Mondi Lux". Proiectul prevede constructia a trei hale, a cite 750 de capete, cu trei cicluri pe an. "Dispunem de 700 ha teren arabil lucrat in sistem de arenda. Am decis sa infiintez aceasta ferma in primul rind pentru o valorificare superioara a productiei obtinute in ferma vegetala, fiind stiut faptul ca pretul produselor agricole a fost in ultimii ani din ce in ce mai mic, de multe ori neacoperitor. Am inceput in iunie 2005 cu avizarile pe plan local si le-am finalizat abia pe 15 februarie. Sintem pregatiti pentru a accesa fondurile si a demara proiectul. Specialistii Cooperativei "Muntenia" se vor ocupa de toate avizarile si aprobarile necesare pentru obtinerea fondurilor "Sapard". Tot cu specialistii cooperativei vom accesa si un imprumut prin BCR, pentru suplimentarea fondurilor necesare finalizarii proiectului. Pentru constructie este nevoie de 4 ha teren in proprietate. Eu detin aceasta suprafata pe raza comunei Gropeni, in imediata vecinatate a fermei agricole. Pe linga hale vor fi si 3 silozuri a cite 1.000 tone si 2 silozuri mici de cite 100 tone si un micro FNC. O hala are 790 mp", a precizat Vasile Dobrila. O investitie de circa 800.000 euro pentru un profit minim de 9 miliarde pe anConstructia primei hale costa 130.000 euro, iar pentru a doua si a treia cite 110.000 euro. Silozurile mari costa cite 120.000 euro, silozurile mici cite 20.000 euro, iar micro FNC-ul - 33.000 euro. In total investitia se ridica la 783.000 euro, plus alte cheltuieli de citeva sute de milioane pentru obtinerea avizelor si aprobarilor, cheltuieli neeligibile. Aceasta in conditiile in care cea mai pesimista varianta a specialistilor Cooperativei indica un profit anual de circa 3 miliarde de lei/hala. Profitul este calculat pentru cele trei cicluri de productie a cite 750 capete. Proiectul halei este tip, dupa un model american, agreat de UE, este complet automatizat si computerizat, o hala fiind deservita de o singura persoana. "Cooperativa se va ocupa de aprovizionarea cu grasuni, la 15-25 kg. In prima faza vor fi adusi din Europa, din rasa PIC, cu un strat foarte subtire de grasime, carcasa corespunde normelor europene, de calitate superioara E si U. Tot cooperativa asigura si aprovizionarea cu premixuri, medicatia si asistenta veterinara. Pentru asigurarea serviciilor medicale si a produsele farmaceutice, noi achitam catre cooperativa 4% din valoarea aprovizionata. Pentru desfacere, care e asigurata tot de cooperativa, mai achitam o taxa de 2% din vinzari. Evidenta contabila e la ferma, dar se mai percepe 1% pentru constituirea unui fond de rezerva care este folosit in cazul in care unul din actionari are probleme, respectiv daca i se imbolnavesc porcii sau mor, din acesti bani este ajutat sa reia ciclul de productie", a mai spus Dobrila"Nu as fi riscat o asemenea investitie daca nu era cooperativa"Infiintarea acestor ferme intr-o perioada in care pesta porcina reprezinta o adevarata amenintare. Membrii cooperativei sint linistiti. "Nu ne este teama de pesta porcina pentru ca fermele noastre sint etanse si deservite de un singur om care este obligat sa respecte normele de igiena si securitate. Or, pesta este adusa de oameni si sobolani, pentru noi riscul e minim. Eu, sincer, nu m-as fi apucat de un asemenea proiect daca nu ar fi existat aceasta cooperativa care sa imi asigure desfacerea. Daca nu as fi avut siguranta derularii in timp si in bune conditii a afacerii, nu as fi avut curaj sa bag atitia bani", considera administratorul "Mondi Lux". In opinia lui, pentru a derula o asemenea afacere, un fermier are nevoie de curaj, minimul de teren pentru asigurarea hranei, respectiv 150ha/hala, minim 25.000 euro contributia proprie/hala si sprijinul cooperativei. Cine a accesat pina acum fondurile "Sapard" se poate considera un norocos, asa cum se declara si Dobrila. "Cine a beneficiat pina in prezent de fondurile nerambursabile se poate considera norocos. Eu, de exemplu, am mai avut proiecte. Moara am realizat-o prin PHARE, apoi am mai avut un proiect SAPARD pentru utilaje agricole la ferma vegetala. Acum am unul in lucru pentru o combina. Deci sfatuiesc pe toata lumea sa acceseze aceste fonduri pentru ca este singura alternativa pentru asigurarea banilor necesari realizarii unei investitii. Este drept, este greu, dar unii mai si exagereaza. Ai nevoie doar de un contabil bun care sa puna la dispozitia expertilor documentele necesare. Cel putin acum, este foarte simplu, multe s-au schimbat. Cind imi amintesc cum era la inceput ... Atunci chiar am intimpinat multe greutati, in primul rind la creditare. Bancile erau extrem de reticente in a da si un leu pentru agricultura, nici macar scrisoarea de confort nu voiau sa ti-o dea. Acum s-au mai relaxat si ei, altfel discuta. Conteaza insa foarte mult sa te cunoasca banca, venit din afara va fi foarte greu sa cistigi increderea lor", a incheiat Dobrila.




Categorie articol: 

Comentarii