Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Braila desert - Previziuni apocaliptice ce pot deveni realitate

Ingrijorare, teama si deruta. Un studiu complex, realizat de specialisti din 13 institute de cercetare din Europa, facut public la sfirsitul saptaminii trecute, a readus in discutie un subiect "fierbinte" - seceta si desertificarea. Raportul arata ca in urmatorii 20 de ani, din punct de vedere climatic, jumatatea sudica a continentului european va avea de suferit, printre tarile enumerate regasindu-se si Romania. Pentru tara noastra, cercetatorii au avertizat ca zonele cele mai sensibile se regasesc pe ariile a 10 judete, primul in top fiind identificat Braila. Avertizarea, desi a produs rumoare in rindul opiniei publice, cel putin pentru judetul nostru, nu ar trebui sa surprinda. La Braila, despre modificarile dramatice determinate de incalzirea globala, specialistii locali au lansat mai multe semnale de alarma inca de acum 3-4 ani. In plus, in urma cu doi ani, judetul nostru a fost gazda unui seminar national organizat sub egida Societatii Nationale de Protectie a Plantelor (SNPP), cu tema "Seceta si desertificarea". Prezent la seminar, prof. univ. dr. Mihai Berca, presedintele SNPP a fost atunci extrem de clar: daca omenirea nu isi va schimba comportamentul, oricare din scenariile apocaliptice poate deveni realitate. Dupa 2 ani de la lansarea acestui avertisment, ani in care am simtit cu virf si indesat razbunarea naturii, cercetatorii braileni reconfirma teoria. Braila e in pericol, cu precadere pe doua zone sensibile, respectiv pe cele 68.000 ha de soluri saraturate, grupate in Lunca Inferioara a Siretului, Lunca Dunarii, Lunca Calmatuiului, Valea Iencii si in jurul lacurilor sarate din judet si pe cele circa 40.000 ha acoperite cu soluri nisipoase, din care 24.000 ha sint nisipuri zburatoare, concentrate in doua zone: Bertesti - Spiru Haret - Insuratei - Zavoaia - Ulmu - Jugureanu - Ciresu si Rimnicelu - Movila Miresii - Gemenele.

Vara trecuta, la Insuratei, 79,8 grade Celsius la sol

Ca semnalul tras de specialisti nu e o gluma o demonstreaza din plin nenorocirile prin care Europa, dar si Romania, au trecut in ultimii 2 ani. Nici brailenii nu au scapat de furia naturii, inundatiile si temperaturile extreme fiind doar doua din efectele distrugerii ecosistemului. Poate mai mult decit ceilalti insa, au resimtit aceste fenomene locuitorii din zona Maxineni - Salcia Tudor, unde se regasesc 3.000 ha din cel mai sarat pamint din Europa si cei din zonele Bertesti -Spiru Haret - Insuratei - Zavoaia - Ulmu - Jugureanu - Ciresu si Rimnicelu - Movila Miresii - Gemenele, ale caror locuinte sint invadate in fiecare vara de valuri nisip. In toate aceste zone, de citiva ani, verile sint insuportabile, cu temperaturi foarte mari si secete acute si persistente. La Insuratei de exemplu, intr-una din cele mai cumplite zile ale verii 2006, s-au inregistrat la sol 79,8 grade Celsius. "Asta nu o spun eu, am chemat specialisti de la Bucuresti care au masurat. Am avut motive sa ii chemam, pentru ca din cauza caldurilor exagerate, anul trecut soia nu a apucat sa se mai coaca, ci efectiv s-a carbonizat in lan. Si aveam nevoie de confirmarea specilistilor pentru firmele unde asigurasem culturile", ne-a povestit Marin Alexandru, unul dintre cei mai mari fermieri din zona Insuratei.

Cauza principala, distrugerea padurilor

Despaduririle masive din ultimul secol si absenta unor preocupari de amenajare a teritoriului, scaderea suprafetelor de spatii verzi in marile orase, concomitent cu cresterea gradului de poluare ar fi principalele cauze ale incalzirii globale, iar efectul, perioadele caniculare devin din ce in ce mai greu de suportat, furtuni devastatoare, tornade, inundatii, perioade lungi de seceta, uragane etc. Rezultatele ultimelor cercetari ofera dovezi clare ca stabilitatea climatologica este pe cale sa ia sfirsit. Omenirea a simtit deja pe propria piele coltii "animalului fioros", in care parca s-a transformat natura. In ultimele trei decenii, temperatura medie a globului a crescut, tendinta care se va accentua. Cresterea prognozata nu va fi distribuita in mod egal pe suprafata Pamintului, ci va fi mai mare deasupra uscatului decit asupra oceanelor, si mai mare la altitudini inalte decit deasupra Ecuatorului. Regiunile interioare ale uscatului, la latitudini nordice, asa cum se situeaza si tara noastra trebuie sa se astepte la cele mai mari salturi de temperatura. "Nu este o amenintare, este o realitate, daca nu sint luate de urgenta masurile necesare, in Europa de Sud si Sud- Est, unde se afla si Romania, vor aparea intinse zone aride care, in mai putin de un secol, vor semana izbitor cu actualele deserturi", avertizeaza climatologii.

Rarisul din Balta Mare ne-ar fi salvat acum

Cele 10 judete problema identificate in Romania de specialistii europeni sint: Braila, Tulcea, Constanta, Timis, Caras Severin, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinti si Vilcea, judete recunoscute ca avind suprafete foarte mici acoperite cu vegetatie forestiera. Media padurilor in aceste zone este de 4, maxim 8 % din suprafata totala, in comparatie cu media pe tara de 27% si media in Uniunea Europeana de 33%.
Conform precizarilor directorului Directiei Silvice Braila, Cristian Gurgu, in prezent in judetul nostru sint inregistrate 27.000 ha de padure (circa 5,5 % din intreaga suprafata), fata de 22.500 ha (4%) cite erau in 1990. Proiectele de impadurire aprobate la nivel de judet prevad ca in urmatorii 5 sau 6 ani aceasta suprafata sa creasca cu 5.600 ha, tinta imediata fiind 7,2 % din suprafata totala a judetului. "Chiar si asa sintem tot foarte departe de indicii nationali sau europeni. Daca ar fi sa respectam proportiile, in judetul Braila ar trebui sa existe peste 120.000 ha de padure. Am fi avut daca nu se defrisa Insula Mare a Brailei, si nu ar fi disparut peste 50.000 ha de vegetatie forestiera. De acord, nu erau paduri, era raris de balta, dar va puteti imagina cit pamint verde era acolo! Iar acum ne intrebam de ce au aparut atitea disfunctionalitati in ecosistem. Cel putin pentru noi, brailenii, defrisarea Insulei Mari este unul din factorii importanti care au favorizat aparitia acestor fenomene, seceta si aridizarea. Oricum, in afara de Insula Mare, in judetul nostru nu se pune problema altor defrisari masive", a precizat Cristian Gurgu.

Aproape 110.000 ha extrem de sensibile la schimbarile climatice

Dupa cum sustin specialistii, cele mai sensibile soluri, adica cel mai usor de influentat de modificarile climatice, sint terenurile slab fertile, supuse eroziunii, adica terenurile nisipoase sau degradate prin saraturare. Iar in judetul nostru avem din plin asa ceva. "Sa nu uitam ca judetul Braila a fost cindva, fundul Marii Sarmatice, ceea ce a creat o serie de paradoxuri. Unul din ele, un ecosistem natural concentrat in saruri solubile si insolubile cu un indice mare de degradare, dintre cele mai agresive din Europa. Ma refer aici la perimetrul delimitat de granita cu judetul Vrancea, riul Siret, riul Buzau si Cimpia Inalta a Brailei sau cum spunem noi unitatea ameliorativa Namoloasa - Maxineni - Racovita. Acest perimetru masoara peste 30.000 ha soluri saraturate, in concentratii diverse, de la slab la puternic si chiar foarte puternic, din care circa 3.000 ha sint solonceacuri si soloneturi. Pe total insa, la nivelul judetului Braila exista 68.000 ha de soluri saraturate, suprafata aflata in crestere continua datorita secetei acute si aridizarii agresive din ultimii ani. De fapt, ca suprafata cu soluri saraturate sau afectate de saraturare, Braila ocupa locul trei pe tara dupa Timis si Tulcea. In plus, Braila ocupa loc fruntas intre judetele tarii cu cele mai mari suprafete acoperite cu soluri nisipoase, circa 40.000 ha, din care 24.000 ha sint nisipuri zburatoare. Oricum, in Cimpia Romana de Nord-Est, cunoscuta si sub numele Cimpia Brailei, exista al doilea mare areal de nisipuri din tara noastra (110.000 ha), dupa cel al Olteniei de Sud (230.000 ha)", a precizat Vasile Suraianu, director executiv al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Braila, fost cercetator al Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola. Concret, solurile nisipoase sint concentrate in doua zone: Bertesti - Spiru Haret - Insuratei - Zavoaia - Ulmu - Jugureanu - Ciresu si Rimnicelu - Movila Miresii - Gemenele.

Exploatarea irationala ar putea degrada insa alte 220.000 ha

Ingrijorator, sustine Suraianu, este insa faptul ca, aceasta suprafata cu probleme ar putea creste considerabil in cazul unei utilizari irationale. "Un aspect deosebit pentru judetul Braila il reprezinta teritoriile cu potential de saraturare a solurilor, apreciat la circa 220.000 ha, adica peste 60 % din intreaga suprafata arabila a judetului. Schimbarile majore ale conditiilor pedohidrologice pot detemina in conditii de exploatare nerationala trecerea acestor terenuri de la conditii de salinizare potentiala la salinizare secundara efectiva. Neluarea in considarare la nivel corespunzator a pericolului de degradare a acestor soluri poate avea urmari grave asupra potentialului de productie. Iar lucrul acesta ar fi cu atit mai grav cu cit 70% din suprafata la care am facut referire este ocupata in prezent cu cernoziomuri (cele mai fertile soluri). As vrea sa atrag atentia insa ca, daca salinizarea se produce intr-o perioada relativ scurta, seceta avind o influenta determinanta in acest proces, desalinizarea se produce lent, si numai prin aplicarea unui complex de masuri extrem de costisitoare", a avertizat Suraianu. (Va urma)

Caseta:
"Natura nu pedepseste, se razbuna"

"Pe o scara a bonitatii de la 0 la10, pe care 0 inseamna planeta moarta si 10, sanatate completa, omul de stiinta acorda nota 2-3. Planeta albastra se prezinta ca un pacient bolnav, are febra si frisoane. Transpira si respira necontrolat din cauza unui "metabolism" total dereglat. Cauza? Defrisarile irationale si poluarea. Rezultatul? Perfidul efect de sera care provoaca omenirii atitea neajunsuri. In ciuda informatiilor numeroase despre impactul nostru agresiv asupra mediului, omenirea continua sa ucida paduri intregi, sa polueze, sa secatuiasca biodiversitatea, sa schimbe tiparele climei. Iar cataclisme de tot felul lovesc tot mai des. Iata, natura nu pedepseste, se razbuna", atentiona in urma cu 2 ani Mihai Berca. Pentru ca, mai spunea el, "exista o succesiune ecologica : padure - defrisare - teren arabil - eroziune - aridizare - desert. Ireversibila din pacate".




Categorie articol: 

Comentarii