Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Brăilenii, aşteptaţi cu mic cu mare la Hora Unirii

• ca de obicei, manifestările dedicate Micii Uniri se vor desfăşura în intersecţia bulevardului Cuza cu Calea Călăraşilor, la monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza • între orele 11.00 şi 12.15, circulaţia auto va fi restricţionată în zonă

 

Brăilenii care vor să se prindă în Hora Unirii, alături de oficialităţile locale, sunt aşteptaţi, joi, 24 Ianuarie, la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de la capătul bulevardului Cuza, acolo unde se va desfăşura tradiţionala ceremonie dedicată Unirii Principatelor din 1859. Evenimentul va începe, ca de obicei, la ora 11.00, cu un ceremonial militar constând în semnalul trompetului, marşul de întâmpinare, prezentarea onorului, salutul Drapelul de Luptă şi trecerea în revistă a gărzii de onoare, intonarea Imnului Naţional al României. La 11.10 este programată slujba religioasă, urmată de evocarea Micii Uniri de la 1859, de către George Adrian Paladi, actualul prefect al Brăilei. După aceste momente solemne, atmosfera va fi înviorată de un program artistic prezentat de Ansamblul “Pandelasul”, Maria Ciocan şi Muzica Militară a Garnizoanei Brăila. În jurul orei 12.00, după depunerea de jerbe şi buchete de flori la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, toţi cei prezenţi vor fi invitaţi să se prindă în Hora Unirii, pe muzica fanfarei Garnizoanei.

Ca de obicei, pe parcursul ceremoniei, de la ora 11.00 până în jurul orei 12.15, circulaţia auto va fi restricţionată în zonă, instituindu-se blocaje la intersecţia Căii Călăraşilor cu bulevardul Independenţei, precum şi la intersecţia bulevardului Cuza cu strada Şcolilor.

Primăria Brăila reaminteşte că manifestările din data de 24 ianuarie sunt dedicate importantului eveniment istoric al Unirii Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

După cum se precizează într-un comunicat de presă, “Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova şi ŢaraRomânească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul «Partidei Naţionale», urmând ca ulterior într-o şedinţă secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană şi de Austria drept o încălcare a Convenţiei de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleşi în cele două Principate să fie persoane separate. În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituţia adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România, pentru ca, la 1 Decembrie 1918, să se înfăptuiască Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat”.




Categorie articol: 

Comentarii