Secetă pedologică extremă în judeţul Brăila. Asta indică cel mai recent studiu privind rezerva de apă din sol, realizat de Administraţia Naţională de Meteorologie, în funcţie de conţinutul de umiditate pe o adâncime până la 100 cm. Harta astfel rezultată arată că, la nivel naţional, aproape întreaga suprafaţă agricolă suferă de secetă pedologică moderată, puternică şi extremă, inclusiv judeţul nostru.
"La data de 10 august 2015, conţinutul de umiditate pe adâncimea
de sol 0 - 100 cm, în cultura de porumb, înregistrează valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată - SM, puternică - SP şi extremă - SE), pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării, cu excepţia unor suprafeţe din nordul, centrul şi sudul Transilvaniei, unde aprovizionarea cu apă a solului se situează în limite satisfăcătoare (AS)", se punctează în strudiul ANM.
Strict pentru judeţul nostru, valorile înregistrate indică faptul că se manifestă deja secetă pedologică extremă (rezervă de apă sub 300 mc/ha) pe aproximativ 90 - 95% din suprafaţă, iar pe restul suprafeţelor, mai precis în zona Galbenu - Jirlău - Vişani, se manifestă seceta pedologică puternică, cu o rezervă de apă între 300 şi 600 mc/ha. Prognoza pentru zilele ce urmează, realizată de specialiştii ANM, nu este deloc îmbucurătoare: "În intervalul 11 - 17 august 2015, vremea va fi caniculară în majoritatea zonelor, astfel că frecvent vor fi temperaturi maxime de 35 - 37 de grade şi local, în special la câmpie, se vor atinge valori în jurul a 38 de grade. Regimul pluviometric se va menţine în general deficitar, doar spre sfârşitul intervalului fiind posibile averse locale în regiunile vestice şi pe arii restrânse în restul teritoriului. Fenomenul de secetă pedologică cu diferite grade de intensitate (moderată, puternică şi extremă) se va semnala în continuare, în cea mai mare parte a teritoriului agricol, zonele cele mai afectate fiind cele din Estul, Sud-Estul, Sudul şi Vestul ţării, unde deficitele de apă în sol vor fi cuprinse între 970 - 2.200 mc/ha, ca urmare a menţinerii regimului de temperaturi din aer mai ridicat decât în mod obişnuit şi a precipitaţiilor deficitare din această perioadă", se arată în studiul ANM.
Chiar dacă în judeţul Brăila avem secetă pedologică extremă, la nivelul Direcţiei Agricole nu s-au înregistrat, până la acest moment, notificări oficiale cu privire la calamitarea culturilor. Există însă o excepţie, după cum ne-a explicat directorul Direcţiei Agricole Brăila, Traian Cişmaş: "Avem o informare cu privire la o calamitare a culturii la lucernă, pe o suprafaţă de circa 16 ha, în zona Zăvoaia. În rest, nu avem alte semnale. Am discutat cu producătorii agricoli importanţi din judeţ, dar şi cu reprezentanţii organizaţiei profesionale a acestora şi am înţeles că, pe de o parte, marii fermieri fac eforturi susţinute pentru a iriga culturile, unii dintre ei fiind chiar şi la a patra udare, iar pe de altă parte, avem extrema în care micii fermieri nu-şi permit să irige şi nici nu reclamă calamitarea întrucât nu sunt eligibili pentru eventuale despăgubiri. Voi merge zilele acestea în mai multe zone din judeţ pentru a vedea la faţa locului cum stau lucrurile".
De precizat că în primăvară, în judeţul nostru au fost înfiinţate culturi de porumb pe suprafeţe totalizând 90.354 ha, floarea soarelui - 85.139 ha şi soia - 15.891 ha.
Seceta afectează întreaga ţară
Aproape 900.000 de hectare din suprafaţa agricolă totală a României au fost afectate de seceta prelungită din acest an, potrivit unei statistici a Ministerului Agriculturii, prezentată de presa centrală. Seceta afectează în special culturile de primăvară, respectiv porumbul, floarea-soarelui, cartoful şi sfecla de zahăr. "În cursul lunilor iunie şi iulie 2015 s-a solicitat Instituţiilor Prefectului operaţionalizarea organismelor şi structurilor abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, precum şi comunicarea de situaţii centralizate, la nivel de judeţ, referitoare la pagubele fizice şi valorice produse de secetă, în conformitate cu datele cuprinse în procesele verbale/rapoartele sinteză întocmite de către Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă/Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă. Centralizarea acestor informaţii la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă organizat la nivelul MADR, la data de 5 august 2015 indica 867.372,23 ha afectate de secetă prelungită, la nivel naţional", se arată în materialul de la MADR. De asemenea, Ministerul Agriculturii nu are încă o estimare a sumelor de bani pe care le vor pierde fermierii din cauza fenomenului de secetă pedologică, valoarea pagubelor urmând să fie estimată în funcţie de evoluţia situaţiei din teren, precum şi de raportările venite din teritoriu.
De precizat că, la acest moment, nu există o lege care să-i protejeze pe agriculturi de pagubele provocate de fenomenele meteorologice nefavorabile, cum ar fi seceta sau inundaţiile, după ce domeniul acordării de despăgubiri pentru fermieri a rămas nereglementat, prin abrogarea în 2010 a Legii nr. 381/2002, privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură.
Situaţia culturilor de porumb şi floarea-soarelui se va înrăutăţi şi mai mult în perioada următoare, anunţă meteorologii, în condiţiile menţinerii deficitului de umiditate în sol şi a temperaturilor ridicate.
