Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Brăila - primul loc pe ţară la irigaţii

În momentul de faţă, judeţul Brăila e primul pe ţară în ceea ce priveşte suprafeţele irigate. "Cam 80% din cât se irigă la nivel naţional este acoperit de Brăila. Stăm cel mai bine din acest punct de vedere", ne-a declarat Ionel Lepădatu, preşedintele Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) Brăila. Situaţia actuală este posibilă datorită faptului că mare parte din sistemul de irigaţii construit în timpul regimului comunist în judeţul nostru încă mai funcţionează, spre deosebire de situaţia din alte judeţe, unde atât staţiile de pompare cât şi canalele de aducţiune a apei au fost distruse aproape complet.
Şi în judeţul nostru s-a pierdut o parte din ceea ce reprezenta sistemul de irigaţii, însă "grosul" a rămas funcţional. În cifre, situaţia se prezintă astfel: pe timpul lui Ceauşescu s-au făcut amenajări pentru irigaţii pe 370.000 hectare arabile din judeţul nostru. Actualmente, sistemul mai acoperă 270.000 ha. Aşadar, în cei 22 de ani de capitalism, s-au distrus instalaţiile de udare de pe 100.000 ha. Potrivit lui Alfredo Pascale, directorul Administraţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare ( ANIF) Brăila, au fost scoase din uz, în principal, vechile sisteme pe bază de jgheaburi din beton, care fie au fost furate, fie au devenit inutilizabile din cauza vechimii. În anii '90 s-au furat şi o parte din componentele unor staţii de pompare, însă, din 2005, de când aceste staţii au trecut în administrarea agricultorilor înscrişi în OUAI, furturile au fost stopate, iar zeci de staţii au fost reparate şi reutilate.
Directorul Pascale ne-a informat că, în prezent, în judeţul Brăila sunt irigate efectiv 150.000 ha acoperite cu culturi agricole. "Acestea sunt comenzile în momentul de faţă. Dacă vor mai fi solicitări din partea agricultorilor, putem să le onorăm fără probleme, cu condiţia să se afle în perimetrul celor 270.000 ha de teren pe care există posibilităţi de irigare", spune directorul Pascale.
Însă mulţi agricultori nu îşi permit să irige din cauza tarifelor pe care le au de plătit pentru apa livrată în câmp. La ora actuală, preţurile percepute de ANIF sunt diferenţiate în funcţie de distanţa la care se află sola agricolă faţă de sursa de apă. Cele mai apropiate de Dunăre sau Siret sunt încadrate în prima treaptă de pompare, iar cu cât distanţa creşte, tarifele se percep pentru treapta a doua, a treia, respectiv a patra. Agricultorii ale căror terenuri se află în treapta I de pompare plătesc 50 lei pentru mia de metri cubi de apă livrată de ANIF, în timp ce aceia aflaţi la treapta a patra trebuie să plătească un tarif de 400 lei.

Tarif mai mare din cauza preţului energiei electrice

Agricultorii înscrişi în asociaţiile utilizatorilor de apă se plâng că tarifele sunt mai mari decât anul trecut deşi, teoretic, ar fi trebuit să fie ceva mai mici. "Anul trecut, tot personalul staţiilor de pompare era plătit din banii încasaţi de la utilizatorii de apă. În prezent, din trei electromecanici care sunt pe staţie, unul e plătit cu bani de la bugetul de stat şi doi sunt plătiţi cu banii încasaţi de la OUAI-uri. Cu toate acestea, tariful s-a mărit cu circa 2 lei. Nu e foarte mult, dar totuşi e mai mare, deşi, în mod normal, ar fi trebuit să fie mai mic", ne-a declarat Ionel Lepădatu.
În actualul sezon agricol, ANIF Brăila a externalizat, practic, activitatea de exploatare a staţiilor de pompare, încheind un contract de prestări servicii cu firma privată "Ben Electroserv" Brăila. L-am întrebat pe directorul Alfredo Pascale dacă această externalizare a dus la scumpirea tarifului. Directorul ANIF Brăila ne-a declarat că de vină pentru scumpirea tarifului este preţul mai mare la energia electrică. "Costul manoperei, în activitatea de exploatare a staţiilor, nu a afectat tariful perceput utilizatorilor de apă. A trebuit să încheiem contractul cu firma «Ben Electroserv» din cauză că, urmare a unor ordonanţe emise de Guvernul Boc, schema de personal a ANIF Brăila a fost redusă de la 553 de salariaţi, la 143, care sunt plătiţi cu bani de la bugetul de stat. Ca urmare a acestor disponibilizări, nu mai aveam suficient personal cu care să deservim staţiile în condiţii de siguranţă. De aceea, s-a apelat la serviciile firmei «Ben Electroserv». Din punct de vedere financiar, acest contract nu ne dezavantajează. Dimpotrivă, dacă înainte de externalizare cota alocată pentru salariile angajaţilor era mai mare de 10% din tariful încasat de la organizaţiile utilizatorilor de apă, în prezent mai puţin de 10% din acest tarif ajunge la «Ben Electroserv»", ne-a explicat directorul Pascale.




Categorie articol: 

Comentarii