Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Brăila de vis

* în centru, zonele de promenadă ar trebui să-şi schimbe radical înfăţişarea * Parcul Monument ar trebui să redevină parc în adevăratul sens al cuvântului * clădirea de patrimoniu a teatrului ar trebui să treacă printr-un proces de modernizare * municipiul ar trebui să fie împânzit de sute de camere de supraveghere, astfel încât infracţiunile grave, dar şi contravenţiile, precum depozitarea ilegală a deşeurilor, să poată fi depistate în timp real * în plus, ar trebui ca staţia de epurare să fie funcţională, iar Dorobanţiul şi Griviţei să arate a artere rutiere de tip european * toate acestea vor fi posibile graţie unui aflux de împrumuturi nerambursabile, de la UE şi bugetul de stat, ce însumează circa 100 milioane de euro * banii există, depinde doar de autorităţile locale să transforme nişte frumoase promisiuni preelectorale în lucruri concrete

O multitudine de proiecte cu finanţare europeană promit să schimbe radical aspectul municipiului Brăila. Teoretic, minunea ar trebui să se întâmple până în 2013. Dacă luăm, însă, în calcul inerentele contestaţii şi paracontestaţii ale licitaţiilor de atribuire a contractelor, precum şi întârzierile şi paraîntârzierile constructorilor, ne putem aştepta la cel puţin 1-2 ani de întârzieri. Chiar şi aşa, viitorul oraşului arată frumos. Sau cel puţin aşa ar trebui!
Şansa Brăilei stă în împrumuturile nerambursabile primite de la Uniunea Europeană şi bugetul de stat al României. Nu este mult, în comparaţie cu cât li s-a alocat altor oraşe, catalogate drept "poli de creştere urbană". În această categorie intră Constanţa, de exemplu, care, în exerciţiul financiar 2007 - 2013, a avut dreptul la 90 milioane de euro pentru investiţii în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU). Brăila, încadrată la categoria "pol de dezvoltare urbană", a avut dreptul la doar 18 milioane de euro, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, la care se adaugă circa 8,2 milioane euro, tot nerambursabili, de la bugetul de stat, pentru a finanţa proiectele pe care le crede de cuviinţă, în propriul său PIDU. Aşadar, autorităţile locale au primit misiunea ca, până în 2013, să prezinte Ministerului Dezvoltării Regionale şi Comisiei Europene proiecte viabile, care să merite alocarea de fonduri, în limita celor 18 milioane de euro. Au fost întocmite nouă proiecte şi toate au primit acceptul de eligibilitate, aflându-se în diverse stadii de aprobare. Pentru trei dintre ele au fost semnate deja contractele de finanţare, în ianuarie, când Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a venit special pentru asta la Brăila. Este vorba despre proiectele ce vizează modernizarea unor tronsoane din Calea Călăraşilor şi Calea Galaţi, precum şi montarea unui sistem de supraveghere video la nivel de municipiu. Alte două proiecte sunt deja aprobate de Ministerul Dezvoltării. Este vorba despre reabilitarea platoului pietonal din faţa Palatului Administrativ şi reabilitarea fântânii cinetice şi a zonei de promenadă de la Esplanadă. Celelalte patru proiecte, ce vizează reabilitarea Parcului Monument, a clădirii Teatrului, a clădirii de patrimoniu "Casa Goangă" din Piaţa Poligon şi a Căminului de Bătrâni "Sf. Petru şi Pavel" de pe Str. Zambilelor se află în diverse stadii de evaluare, însă nu se pune problema să fie respinse, după cum ne asigură primarul Aurel Simionescu. De altfel, edilul-şef se laudă că Brăila ocupă primul loc în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est ca număr şi valori de proiecte cu finanţare europeană aflate în derulare sau implementare. "Alte oraşe n-au prezentat niciun proiect eligibil, noi avem nouă numai în PIDU, plus Programul Sectorial de Mediu în care prindem extinderea sistemului de canalizare, sau modernizarea Dorobanţiului, pe Programul Operaţional Regional, Axa Prioritară 2", a punctat Simionescu.

09proiec1Proiectele sună bine

Iuliana Neagu, directorul Direcţiei Strategii, Programe, Proiecte de Dezvoltare şi Relaţii Internaţionale din cadrul Primăriei Brăila ne-a detaliat valorile fiecărui proiect prins în PIDU şi termenele de execuţie prevăzute de proiectanţi. Astfel, pentru modernizarea Căii Călăraşilor, pe tronsonul cuprins între Bdul. Independenţei şi Bdul. Dorobanţilor, s-a obţinut o finanţare de 9,3 milioane de euro. Lucrările vor viza înlocuirea reţelelor subterane de utilităţi, refacerea carosabilului şi a căii de rulare a tramvaielor. Din momentul deschiderii şantierului, termenul de execuţie a fost prevăzut pentru 9 luni.
Reabilitarea Căii Galaţi, între Bdul. Dorobanţilor şi Str. Mircea Mălăeru, va costa 2,5 milioane de euro. Aici se va interveni asupra reţelelor de apă, canalizare etc, precum şi a carosabilului şi liniilor de tramvai. Prioritară este, însă, consolidarea celor două poduri de la Brăiliţa, cel rutier şi cel pe care trec tramvaiele. Aceste pasaje reprezintă singura legătură directă între zona Brăiliţa-Vidin şi restul municipiului, având nevoie urgentă de lucrări de reparaţii. Termenul de execuţie estimat de proiectant este de 11 luni.
Modernizarea platoului din faţa Palatului Administrativ a atras fonduri de 1,3 milioane de lei, iar lucrarea ar trebui terminată în 13 luni. Noul platou va cuprinde spaţii verzi şi fântâni arteziene, dar asta nu înseamnă că nu va mai putea fi folosit pentru adunări populare, ca până acum. Directorul Neagu ne-a explicat că fântânile arteziene vor fi, de fapt, jeturi de apă de la nivelul solului, fără un bazin propriu zis. Apa va fi preluată de un sistem de drenaj, iar când se închid robineţii, platoul poate fi folosit ca pasaj pietonal.
Reabilitarea Esplanadei şi a fântânii cinetice va presupune o lucrare destul de complexă. De aceea, fondurile alocate se cifrează în jurul valorii de 4 milioane de euro, iar termenul de execuţie se întinde pe durata a 24 de luni. Trebuie refăcut subsolul tehnic al fântânii, se vor desfiinţa bazinele actuale şi va fi implementat un alt sistem de drenare, astfel încât să nu mai apară infiltraţii. Pentru că fântâna în ansamblu este o operă de artă înregistrată, a artistului Constantin Lucaci, pentru toate modificările gândite de proiectanţi s-a cerut şi obţinut acceptul acestuia. Interesant este că, în proiect, sunt prevăzute, pe lângă scările ce coboară spre faleză, rampe automatizate pentru persoanele cu handicap. Este vorba despre benzi rulante care vor funcţiona permanent, cu excepţia perioadelor cu vreme nefavorabilă.
În Parcul Monument sunt prevăzute lucrări de refacere a tuturor aleilor existente, precum şi realizare a unora noi, toaletarea tuturor copacilor, crearea unui sistem eficient de irigaţii, montarea de bănci şi amenajarea unor noi spaţii de agrement. Investiţia se va ridica la 2,2 milioane euro, iar implementarea va dura 12 luni.
La Căminul de Bătrâni "Sf. Petru şi Pavel" se va interveni asupra structurii de rezistenţă a clădirii, se vor face recompartimentări şi se vor aduce paturi noi, precum şi echipamente pentru persoane vârstnice. Totul va costa 619 mii de euro şi trebuie să fie gata în 18 luni.
Pentru implementarea unui sistem de monitorizare video la nivel de municipiu vor fi montate 266 camere, în intersecţii, parcuri, cartiere, pe arterele principale, dar şi în zonele unde se formează frecvent halde de deşeuri neautorizate. De asemenea, va fi instalat un dispecerat, în sediul Poliţiei Locale. Costurile estimate: 886 mii de euro, iar ca timp de realizare perioada de 6 luni.
Intervenţiile asupra clădirii de patrimoniu a Teatrului "Maria Filotti" vor costa 5 milioane de euro şi trebuie finalizate în 20 de luni. Proiectul prevede reabilitarea cupolei, consolidarea structurii de rezistenţă, realizarea unui sistem performat de stingere a incendiilor. Se pune mare accent pe protejarea elementelor decorative deja existente, proiectanţii având o temă expresă în acest sens.
În fine, reabilitarea clădirii de patrimoniu din Piaţa Poligon, cunoscută brăilenilor drept casa memorială "Petre Ştefănescu Goangă", va costa 467 mii de euro şi are ca termen de realizare perioada de 12 luni. Şi aici se va interveni asupra structurii de rezistenţă, se va reface acoperişul şi se vor reface elementele decorative, asfel încât clădirea să îşi recapete strălucirea de altădată.

09proiec2Sumele uriaşe de bani au provocat deja isteria contestaţiilor

Directorul Iuliana Neagu ne-a declarat că, din momentul atribuirii lucrărilor, respectarea termenelor de execuţie va fi urmărită foarte strict. "Constructorii care nu se încadrează în grafic vor fi penalizaţi financiar", afirmă şeful Direcţiei de Proiecte de Dezvoltare din cadrul Primăriei. Rămâne de văzut cât de mult îi va impresiona pe constructori genul acesta de declaraţii. Până la întârzierile de execuţie ne vom confrunta, însă, mai mult ca sigur, cu întârzierile provocate de contestarea licitaţiilor de atribuire. "Hora" a început deja, după cum ne-a spus chiar primarul Aurel Simionescu. Acesta ne-a informat că primul proiect pentru care s-a licitat a fost cel cu monitorizarea video a municipiului. Au participat mai multe firme, iar după aflarea câştigătorului a plouat efectiv cu contestaţii. S-a făcut licitaţie şi pentru lucrarea de modernizare a Căii Călăraşilor, câştigător fiind acelaşi consorţiu care se ocupă în prezent de bulevardul Dorobanţilor, adică asocierea de firme "Max Boegl - Tancrad". Bineînţeles, un alt participant la licitaţie a făcut contestaţie, iar procedura trebuie să se reia. "Din această cauză, mai devreme de luna august nu avem cum să pornim lucrările pe Călăraşi", ne-a declarat primarul Simionescu. Singurul proiect care va începe până la sfârşitul acestei luni este cel de reabilitare a Căii Galaţi, pe tronsonul menţionat mai sus. Aici câştigător a fost desemnat consorţiul format din firmele "Tehnologica Radion" Bucureşti - "Tancrad" Galaţi, iar faza contestaţiilor este deja depăşită.
Primarul ne-a mai informat că sunt foarte mari şanse ca, în toamna acestui an, odată cu lucrările la Calea Călăraşilor, să înceapă şi reabilitarea platoului din faţa Palatului Administrativ şi a fântânii de pe Esplanadă. "Vrem să deschidem şantierul în acelaşi timp, ca să nu ne aflăm în situaţia de a termina una şi a începe alta. Cele două proiecte, cel cu platoul şi cel cu Esplanada sunt aprobate de Ministerul Dezvoltării şi urmează să se semneze contractele de finanţare şi să dăm drumul la licitaţii. Celelalte proiecte din PIDU se află în diverse faze de evaluare. Cel mai sensibil este cel cu reabilitarea teatrului, fiindcă acolo se cere o proiectare foarte atentă, pentru protejarea elementelor decorative ale clădirii. Oricum, toate vor intra în execuţie, dacă nu până la sfârşitul acestui an, atunci sigur în anul viitor", ne-a asigurat primarul.
Edilul-şef ne-a vorbit şi despre un alt proiect major de investiţii cu bani europeni. Este vorba despre extinderea sistemului de canalizare pe absolut toate străzile municipiului. Ulterior, acestea vor fi asfaltate, astfel încât visul brăilenilor din cartierele periferice, de a scăpa de noroaie, se va împlini în sfârşit! Această ivestiţie se va face cu 32 milioane de euro, bani primiţi prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Conducerea Primăriei vorbeşte încă din 2009 de acest proiect. Anul trecut, în toamnă, primarul Aurel Simionescu ne declara că speră ca până în primăvara acestui an să se rezolve faza cu licitaţiile. Până în momentul de faţă s-a rezolvat, însă, doar licitaţia pentru consultanţa tehnică. La atribuirea lucrărilor încă se mai lucrează. Primarul ne-a informat că s-au depus 10 oferte şi că, în prezent, acestea se află în faza de evaluare. Asta înseamnă că mai devreme de toamna acestui an şantierul nu se va putea deschide efectiv.
Tot la capitolul proiecte pe bani europeni, avem deja în desfăşurare la Brăila, după cum se ştie, reabilitarea străzii Griviţei, investiţie de 8 milioane de euro, şi reabilitarea bulevardului Dorobanţilor, lucrare de circa 30 milioane de euro. Teoretic, str. Griviţei trebuie finalizată până în luna septembrie a acestui an, iar Dorobanţiul va fi gata undeva în 2013.
Tot pe proiecte cu finanţare europeană se află în reabilitare sau au fost reabilitate deja mai multe şcoli din municipiu şi urmează să fie implementat un program de promovare a ofertelor turistice specifice Brăilei. Dacă totul va decurge normal, iar cele circa 100 milioane de euro despre care se face referire mai sus îşi vor atinge scopul promis de autorităţi, atunci Brăila chiar nu va mai avea de ce să fie ocolită de turişti...




Comentarii