Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Brăila autonomă

* mai concret, dintr-o sută de euro colectaţi din judeţul nostru şi plătiţi către bugetul central, 40 de euro rămân la stat, iar diferenţa se întoarce la Brăila pentru a echilibra balanţa bugetară a judeţului nostru * partea plină a paharului este că alocările bugetare mai mici în comparaţie cu sumele colectate la bugetul central reprezintă dovada unei oarecare autonomii bugetare, ceea ce înseamnă o notă bună pentru economia locală *

Aproape jumătate din banii pe care brăilenii îi achită la bugetul central ca taxe şi impozite rămân la stat. Cam 60 de euro dintr-o sută se întorc să completeze bugetul judeţului. Asta în comparaţie cu situaţii mult mai "fericite", în care unele judeţe primesc înapoi, după exemplul de mai sus, chiar şi aproape 90 de euro din suta reprezentând contribuţia proprie. Nici la subvenţii încasate nu stăm prea bine pentru că, raportat la numărul de locuitori ai judeţului, doar 49 de euro revin fiecărui brăilean. Cam aceasta ar fi din perspectiva pesimistă situaţia socio-economică ce se reliefează din compararea sumelor colectate din Brăila cu alocările bugetare de la centru. În varianta optimistă se poate aprecia că Brăila face parte, totuşi, din rândul judeţelor cu un buget relativ echilibrat, la care intervenţia statului este mai mică. Practic, discutăm din acest punct de vedere despre o autonomie bugetară mai mare decât a unor judeţe recunoscute ca fiind sărace, aşa cum este cazul Vasluiului, Botoşaniului, Oltului sau Mehedinţiului, care sunt mult mai dependente de banii de la bugetul de stat în raport cu sumele colectate de fiecare în parte. Totuşi, nu putem să ne ţinem în rând cu Braşovul, Clujul sau Sibiul, fără a mai pune la socoteală Bucureştiul cu Ilfovul.

Potrivit unui studiu realizat de presa centrală pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, în 2010 statul a încasat, în total, din toate judeţele din România şi din municipiul Bucureşti, taxe şi impozite în valoare de 31,89 de miliarde de euro. Judeţele au primit înapoi de la stat 8,216 miliarde de euro, sub forma cotelor şi a sumelor defalcate din impozitul pe venit, a sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată şi sub forma subvenţiilor. În funcţie de acest raport, a rezultat un clasament al judeţelor în funcţie de colectările individuale şi alocările bugetare. În acest top, Brăila se clasează pe locul 27, aşadar undeva la mijloc, cu un punctaj de 57,3%. Adică, din fiecare sută de euro colectaţi la bugetul general doar 57,3 euro se întorc în judeţul nostru prin alocări bugetare. Situaţia poate fi interpretată din două puncte de vedere, unul pesimist şi al doilea optimist. Dacă începem cu pesimismul, se poate aprecia că suntem printre judeţele unde Guvernul este mai zgârcit când vine vorba să "întoarcă" din sumele colectate. Mai mult, se poate trage concluzia că ţinem în spate judeţe mai sărace, unde este nevoie de o intervenţie mai consistentă a statului sau pur şi simplu nu avem "trecerea" politică pentru a creşte şi mai mult sumele atrase de la bugetul general. Prin această prismă, în clasamentul judeţelor care primesc cei mai mulţi bani de la stat faţă de contribuţia lor la bugetul central se disting judeţe precum Vasluiul (89%), Botoşaniul (88%), Oltul (87,8%), Mehedinţiul (86,3%) Teleormanul (86,2%), Vrancea (85,3%), Suceava (85,2%), Tulcea cu 81,5% sau Călăraşi cu 81% pentru a enumera cele cu un procent de peste 80 de puncte. La celălalt pol sunt judeţe puternice din punct de vedere economic, precum Constanţa - 44,5%, Sibiu - 43,4%, Braşov cu 43,2%, Timiş cu 37,7% sau Cluj cu 37,4% - ca să enumerăm judeţele cu un procentaj sub 45 - , fără a mai pune la socoteală ocupanţii locului I, Bucureştiul şi judeţul Ilfov. Totuşi, ar fi de remarcat aici că ne poziţionăm în rândul unor judeţe cu economie destul de puternică, precum Iaşiul, care are punctaj de 56%, aproape la fel ca şi Galaţiul.

Avem o autonomie bugetară relativ bună

În varianta optimistă înaintată de finanţişti, raportul dintre sumele colectate către bugetul general şi alocările bugetare per judeţ ne este favorabil pentru că reprezintă dovada unei oarecare autonomii bugetare a Brăilei. Mai explicit, bugetul judeţului nu este atât de dependent de buzunarul statului pentru că taxele şi impozitele locale ne asigură în mai mare parte necesarul de buget pe întreg judeţul. Sau, mai clar, există posibilitatea favorabilă, prin prisma activităţii economice la nivel de judeţ, colectării de sume din taxe şi impozite locale relativ îndestulătoare pentru bugetul Brăilei. "Legea bugetului de stat stabileşte foarte clar criterii obiective în ce priveşte repartizarea alocărilor bugetare către judeţe în funcţie de puterea economică, numărul de locuitori, gradul de dezvoltare a infrastructurii şi altele. La fel cum sunt criterii foarte clare când vine vorba repartizării de la bugetul judeţului a sumelor către unităţile administrativ-teritoriale subordonate. Toate acestea, tocmai pentru a elimina suspiciunea unei imixtiuni politice, aşadar subiective, în repartizarea banilor către Primăria Brăila şi primăriile din judeţ. Raportul înregistrat în cazul judeţului nostru poate fi privit ca o dovadă a unui grad superior de autonomie bugetară în comparaţie cu alte judeţe. Am putea trage concluzia că un factor important în obţinerea acestei poziţionări la nivel naţional îl constituie şi puterea economică a oraşului, pentru că există în mod clar surse generate de activitatea economică, pentru a asigura din forţe proprii necesarul bugetului întregului judeţ", a explicat Mihaela Marcu, directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Brăila.

02buget1
Procentul menţionat reprezintă raportul dintre sumele care completează bugetele locale în oglindă cu sumele colectate ca venituri ale bugetului de stat

49 de euro subvenţie pentru fiecare brăilean

Acelaşi studiu realizat de presa centrală arată că în ce priveşte subvenţiile primite de fiecare judeţ în parte, suntem la coada clasamentului. De exemplu, în anul de studiu 2010, totalul subvenţiilor destinate Brăilei a fost de 17,8 milioane de euro, ceea ce, raportat la numărul de locuitori, înseamnă undeva la 49 de euro pentru fiecare brăilean. Pe acelaşi criteriu de selecţie pe cap de locuitor, cei mai subvenţionaţi români sunt cei din Bihor cu 105 euro, Tulcea cu 100 euro, Vâlcea cu 86 euro şi Vrancea şi Arad cu 85 euro fiecare. În plutonul nostru, de 49 euro/locuitor, mai sunt judeţele Argeş, Olt, Cluj şi Neamţ, dar care au un total subvenţii primite în 2010 aproape dublu în comparaţie cu noi. Cele mai "tari" judeţe sau cele mai văduvite - depinde din ce punct de vedere este privită situaţia -, sunt Galaţiul cu doar 41 euro/locuitor, dar şi Doljul cu 42 euro, poziţionate chiar şi în fata Bucureştiului, cu 44 euro pentru fiecare locuitor al capitalei.

Analiştii economici avertizează asupra faptului că distribuirea banilor în teritoriu depinde în mare măsură şi de factorul politic. "Totul ţine şi de sprijinul politic pe care fiecare judeţ îl are la Bucureşti, indiferent de partidul care este la guvernare la un moment dat", apreciază Mircea Doagă, redactor şef adjunct al cotidianului "Financiarul".

Dacă trecem la capitolul "ce contribuţii la bugetul general am avut noi, brăilenii, în 2010", vom vedea că revenim undeva la mijlocul clasamentului pe tranşa 500 - 600 euro taxe încasate de stat per cap de locuitor. În acelaşi pluton mai sunt judeţele Hunedoara 595 euro/locuitor, atenţie, Iaşi cu 586 euro/locuitor, Satu Mare - 581 euro, Dolj - 580, Alba - 544 euro, Galaţi - 525 euro, Vâlcea - 513 euro şi, în fine, Gorj cu 510 euro plătiţi de fiecare locuitor al judeţului.

La coada clasamentului cu cele mai mici contribuţii sunt judeţele Botoşani cu 334 euro şi Teleorman cu 315 euro, în timp ce la polul opus sunt bucureştenii, ilfovenii, clujenii şi timişorenii, cu peste 1.000 euro, ba chiar aproape 3.000 euro în cazul Bucureştiului.

Contribuţia Brăilei în 2010:
Peste 790 milioane de lei la bugetul general

Potrivit raportului de activitate aferent anului 2010, Finanţele Brăila au administrat 95.654 de contribuabili, dintre care 14.871 persoane juridice (13.550 activi fiscal), 10.697 persoane fizice şi 70.086 alţi contribuabili. În total, de la aceşti contribuabili DGFP Brăila a colectat către Bugetul General Consolidat 791,639 milioane de lei, în scădere totuşi cu aproximativ 7 procente faţă de realizările din 2009. Cele mai mari sume au fost atrase la bugetul de stat - 392,188 milioane lei (însemnând impozit pe profit, impozit pe venit şi TVA) bugetul asigurărilor sociale de stat - 274,421 milioane de lei şi asigurări de sănătate - 115,521 milioane de lei.




Comentarii