Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Biserica Greacă, simbolul Brăilei, în reabilitare

• parohia româno-elenă “Buna Vestire” a reuşit, cu sprijinul Arhiepiscopiei “Dunării de Jos”, să acceseze un proiect european de 5 milioane de euro, pentru o reabilitare şi consolidare complexă a vestitului lăcaş de cult din centrul Brăilei • lucrările vor dura până în primăvara anului 2021, iar după finalizare, pe lângă faptul că îşi va recăpăta strălucirea de odinioară, biserica va putea să facă faţă unor cutremure foarte puternice • pe şantier lucrează trei firme “una şi una”: “Dedal&Bahamat” SRL din Galaţi, “Dura-Bet” SRL Brăila şi “Primo” SRL Galaţi • pe lângă fondurile europene nerambursabile, parohia trebuie să contribuie cu 100.000 de euro la finanţarea proiectului • banii vor fi obţinuţi, în principal, din donaţii, iar mai mulţi oameni de afaceri brăileni şi-au anunţat sprijinul

 

Biserica “Buna Vestire”, sau Greacă după cum o ştiu brăilenii, trece de câteva luni printr-o binemeritată reabilitare şi consolidare. Monument istoric ce îmbină stilul bizantin cu cel gotic renascentist, lăcaşul de cult a fost ridicat în perioada 1863 – 1872 de comunitatea greacă din Brăila, iar în prezent reprezintă un adevărat punct de reper pentru centrul istoric al municipiului Brăila. Din păcate, la cei 146 de ani ai săi, impunătoarea construcţie a fost profund afectată de infiltraţiile care nu i-au iertat nici zidăria exterioară şi interioară, dar nici fundaţia şi structura de rezistenţă. Starea de degradare tot mai evidentă din ultimii ani nu avea cum să nu fie remarcată de turiştii care ne vizitează oraşul. “Străinii sunt impresionaţi de arhitectura deosebită a acestei biserici dar bineînţeles că observă tencuiala căzută de pe zidurile exterioare şi infiltraţiile care au degradat pictura din interior. De fiecare dată când prezentam acest lăcaş de cult grupurilor de vizitatori eram întrebat de ce nu se face nimic pentru restaurarea sa. Până în urmă cu câteva săptămâni, nu aveam un răspuns la această întrebare. Din fericire, acum observăm că biserica a intrat în renovare şi nu putem decât să sperăm că prin acest proiect va reveni la măreţia de odinioară”, ne-a spus Gabriel Lâlă, brăileanul care organizează periodic tururi ghidate ale oraşului Brăila, pentru grupuri de turişti străini sau români.

Proiectul de restaurare, consolidare, conservare şi punere în valoare prin care trece în prezent Biserica Greacă este impresionant atât prin amploarea lucrărilor cât şi prin valoarea investiţiei. Cu ajutorul Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Parohia mixtă româno-elenă “Buna Vestire”, cea care are în grijă acest lăcaş de cult, a reuşit să acceseze de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile de circa 5 milioane de euro. Contribuţia parohiei la implementarea proiectului este de 100.000 euro, bani pe care trebuie să îi asigure din surse proprii sau donaţii. “Cu siguranţă, vom reuşi să strângem aceşti bani, cu sprijinul credincioşilor din mediul de afaceri local, de la care avem promisiuni ferme că ne vor ajuta. O primă tranşă de bani a venit de la Arhiepiscopia Dunării de Jos, care ne-a oferit suma de 160.000 lei. Aducem mulţumiri Înalt Preasfinţitului arhiepiscop Casian pentru acest sprijin!” ne-a declarat preotul paroh Filip Nicolescu.

Lucrările de reabilitare au început în luna august a acestui an şi au termen de finalizare luna martie 2021. O asociaţie formată din trei firme va lucra la implementarea proiectului. Două firme sunt din Galaţi şi una din Brăila. Liderul asocierii este SC “Dedal & Bahamat” SRL Galaţi, societate specializată în restaurarea monumentelor istorice. Printre lucrările de excepţie executate de aceasta în judeţul şi municipiul Brăila se numără restaurarea mănăstirii voievodale Măxineni sau a clădirii BRD din Piaţa Traian. Din asociaţie face parte şi firma brăileană “Durabet” SRL. Aceasta se va ocupa de intervenţiile la structura de rezistenţă a bisericii. “Durabet” are o amplă experienţă în domeniu, fiind firma care a implementat o soluţie ingenioasă pentru finalizarea noului canal colector al Brăilei. Când lucrările la acel obiectiv se blocaseră din cauza infiltraţiilor din subsolul străzii Graţiei, “Durabet” şi administratorul acesteia, inginerul Constantin Rădulescu, au venit cu ideea presurizării tunelului subteran cu ajutorul unei instalaţii cu aer comprimat. Soluţia s-a dovedit a fi viabilă, iar canalul colector a putut fi finalizat fără să mai existe pericolul surpării caselor de la suprafaţă. În fine, în asocierea care se va ocupa de reabilitarea şi consolidarea bisericii Greceşti se află şi SC “Primo” SRL, o societate specializată în instalaţii, care se va ocupa de reţeaua de termoficare şi de reţeaua electrică a clădirii.

 

Biserica va rezista fără reparaţii capitale cel puţin 100 de ani

În ce vor consta, concret, lucrările de consolidare şi reabilitare a impunătoarei biserici ne-a explicat, în mare, Dumitru Bahamat, administratorul firmei “Dedal & Bahamat” SRL. “În primul rând, va fi consolidată fundaţia edificiului, aspect de care se va ocupa firma brăileană Durabet”, ne-a informat acesta. Astfel, de jur-împrejurul bisericii vor fi “înfipţi”, la o distanţă de 2 metri de zid, piloţi de beton armat, până la o adâncime de 8,5 metri. Aceştia vor fi montaţi cu ajutorul unui utilaj de foraj. În total, trebuie puşi 300 de piloţi, iar până în momentul de faţă 290 sunt deja pe poziţie. Baza de fundare a construcţiei va fi lărgită, prin lipirea de fundaţie a unei grinzi Virendeel. Un sistem de grinzi transversale va descărca greutatea clădirii pe această grindă Virendeel şi pe piloţii din beton armat. Totodată, între fundaţie şi piloţi va fi executat un tunel subteran înalt de 2,5 metri, care va fi util atât în vizualizarea periodică a stării structurii de rezistenţă cât şi în ventilarea fundaţiei. Astfel, va fi eliminată igrasia care a afectat masiv în ultima perioadă zidurile şi tencuiala bisericii.

Consolidarea suprastructurii se va realiza printr-un sistem de grinzi şi centuri ce vor ajuta la transferul către fundaţie a sarcinilor orizontale. Totodată, de la acoperiş până la fundaţie vor fi încastrate în ziduri bare de oţel-beton. La rândul său, acoperişul va fi refăcut, cu şarpante şi astereală de lemn, cu vată minerală, peste care se va pune o tablă specială, vopsită în câmp electrostatic, a cărei durată de viaţă este garantată de producătorul suedez la minimim 50 de ani. În prezent, acoperişul este învelit cu tablă zincată aşezată direct pe cărămidă. Tabla montată în acest fel rezistă cel mult 10 ani, iar cea aflată în prezent pe biserică a fost pusă în urmă cu peste 25 de ani. Din acest motiv, au apărut numeroase infiltraţii care au provocat degradarea picturii de pe zidurile interioare. În urmă cu peste 140 de ani, când a fost construită biserica, acoperişul nu a fost prevăzut cu astereală, tabla fiind pusă direct pe cărămidă. Nu a fost nicidecum vorba despre o eroare de proiectare, deoarece s-a folosit tablă de plumb, care are cu totul alte proprietăţi decât cea zincată. “Din câte mi-au povestit oamenii bătrâni cu care am discutat la începutul anilor '90, când am venit la această parohie, tabla de plumb originală a fost furată de nemţi în timpul războiului. În locul ei a fost pusă tablă normală, care oferă o rezistenţă în timp mult mai scăzută. În 1992, am reuşit să schimb tabla de pe acoperiş, deoarece ploua în biserică. Am pus tablă zincată, pentru că acelea au fost posibilităţile materiale”, ne-a povestit preotul Filip.

În exteriorul şi interiorul bisericii, firma “Dedal&Bahamat” va reface tencuiala degradată utilizând materiale tradiţionale, similare cu cele folosite de meşterii din secolul XIX. “Dăm jos toată tencuiala afectată de igrasie şi infiltraţii. Pe cea «sănătoasă» o lăsăm pe poziţie. Porţiunile decopertate vor fi refăcute cu mortar din nisip şi var. În niciun caz nu vom folosi ciment în mortar, pentru că cimentul nu permite zidului să respire”, ne-a explicat Dumitru Bahamat. Acesta ne-a mai informat că parchetul din biserică va fi scos, iar în locul lui se vor pune plăci de marmură. “Podeaua din marmură va avea un desen deosebit de frumos, iar aspectul interior al bisericii va fi potenţat de vitraliile de la ferestre, care vor fi restaurate în întregime”, ne-a mai spus patronul firmei “Dedal&Bahamat”.

Din păcate, fondurile proiectului de restaurare nu acoperă şi refacerea picturii, pe porţiunile unde tencuiala de pe ziduri s-a desprins din cauza umezelii. “În cadrul acestui proiect este prevăzută doar stabilizarea porţiunilor cu probleme, aşa încât degradarea picturii să nu mai înainteze. Pentru restaurarea picturii vorbim despre alte fonduri, care nu sunt prinse în proiect”, ne-a explicat Dumitru Bahamat. O restaurare completă a picturii ar necesita un plus de 250.000 euro. Preotul paroh Filip spune că se va face tot posibilul ca şi această problemă să fie rezolvată.

Partea bună este că proiectul de restaurare prevede şi refacerea clopotniţei la cota iniţială, după ce o parte din aceasta s-a prăbuşit în timpul unui cutremur. De asemenea, şi ceasornicul din turlă va fi repus în funcţiune.

Pentru ca interiorul bisericii să nu mai fie afectat de umezeală, încălzirea va fi făcută, mai nou, prin pardoseală, cu ajutorul unor centrale termice moderne. Acestea vor fi montate în casa parohială, iar agentul termic va fi adus în biserică prin conducte îngropate. Pe lângă sistemul de încălzire din pardoseală, vor fi montate ventiloconvectoare şi pe balconul bisericii, pentru ca aerul cald să ajungă şi la partea superioară a zidurilor.

Ca elemente de noutate, proiectul de modernizare prevede montarea unui panou cu touch-screen la intrarea în lăcaşul de cult, care le va permite enoriaşilor să afle orele de desfăşurare a slujbelor, dar şi ce evenimente religioase - botezuri, cununii - sunt programate într-o anumită zi. De asemenea, va fi montat un sistem electronic pentru acţionarea clopotului bisericii.

Proiectul principal de restaurare a fost conceput de arhitectul Florin Voicilă. Proiectant de rezistenţă a fost Miro Group Bucureşti, sub tutela firmei “Abral”, coordonată de arhitectul Aurel Botez. Şeful proiectului de restaurare este arhitectul Cristian Rânja, după cum ne-a informat Dumtru Bahamat.

Patronul firmei “Dedal&Bahamat” este convins că, după finalizarea consolidării şi restaurării, biserica va fi capabilă să facă faţă unor cutremure puternice şi că va rezista fără reparaţii capitale cel puţin 100 de ani. “Facem ceva care să dureze în timp”, ne-a spus Dumitru Bahamat.

 

Un monument unic în România

Biserica Greacă este, de zeci de ani, unul dintre simbolurile Brăilei, impresionând atât prin dimensiuni cât şi prin arhitectura sa deosebită. După reabilitare, când îşi va recăpăta strălucirea de altădată, cu siguranţă că interesul turiştilor care ne vizitează oraşul va creşte exponenţial! Aceştia vor găsi aici un monument unic în România, atât prin felul cum arată cât şi prin istoria sa deosebită. Câteva repere istorice ne-au fost prezentate de părintele Filip, mândru că slujeşte în această Casă a Domnului. Am aflat, aşadar, de la preotul paroh că piatra de temelie a sfântului lăcaş a fost pusă pe 8 septembrie 1863 de comunitatea greacă din Brăila, care a obţinut în prealabil aprobare pentru construire de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Biserica are formă de cruce, cu trei sfinte Altare, cu două turle, iar ca stil domină cel bizantin, cu influenţe  elene, gotice şi renascentiste. Lucrările au fost supravegheate de arhitectul Avraam Ioanidis din oraşul Brusa din Asia Mică, fiind finalizate în 1872.

La săparea temeliilor a fost descoperit un izvor care ulterior a fost captat într-o fântână, chiar sub Sfântul Altar, unde se oficiază în fiecare an slujba de Izvorul Tămăduirii, în Săptămâna Luminată.

Un alt detaliu deosebit despre această biserică este că are trei altare. Altarul principal poartă hramul Buna Vestire şi a fost sfinţit pe 29 octombrie 1872 de episcopul Melchisedec al Dunării de Jos. Altarul de Nord poartă hramul Sfântului Gherasim, iar cel de Sud al Sfântului Nicolae. Acestea au fost sfinţite pe 6 decembrie 1873, de acelaşi episcop.

Pictura bisericii a fost executată în trei etape. În 1880, Gheorghe Tăttărescu a pictat cupola cu cei patru sfinţi evanghelişti. Între 1900 şi 1902, sfântul altar, arcada cea mare dinspre răsărit şi arcadele mari din nord şi sud au fost pictate de grecul C. Liochis. Partea finală a Naosului avea să fie executată abia în perioada 1945-1946, de pictorul Belizarie.

Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur de meşteri din Constantinopol şi a fost pictată, de asemenea, în mai multe etape: între anii 1876-1884, a lucrat la ea pictorul Matache Orăşeanu, în 1913, a lucrat pictorul Ioan Albescu, iar în 1914 pictorul V. Robea.

Uriaşele candelabre sunt confecţionate din cristal de Boemia.




Categorie articol: 

Comentarii