Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Bazin olimpic de 8 milioane euro

* licitaţia pentru execuţia lucrărilor a fost câştigată de un tandem italiano-germano-român * de altfel, o parte dintre parteneri, nemţii şi românii mai precis, colaborează şi în alte proiecte, aşa cum este cel privind reabilitarea de drumuri judeţene în Cluj

Undă verde pentru construirea bazinului olimpic de înot din Parcul Monument. Zilele trecute s-a adjudecat licitaţia privind construirea acestui obiectiv, cele 34 de milioane de lei care vor fi investite la Brăila, cu această ocazie, urmând a fi împărţite între trei firme care au participat sub forma unei asociaţii la licitaţia organizată de către Compania Naţională de Investiţii.
Astfel, cei aproape 8,1 milioane de euro vor merge la SC "Mario Di Cesare" SRL, SC "Midanne Invest Grup" şi la SC "Specialist Consulting" SRL. Mai precis, o asociere italiano-germano-română, adică un constructor de drumuri şi autostrăzi, al doilea spcializat în construcţii de clădiri şi un consultant tehnic în domeniul inginerie. Municipalitatea vrea să pornească rapid proiectul, măcar partea de "hârţogărie", pentru că, fiind în prag de sezon rece, nu se merită să fie săpată o groapă în care să se adune peste iarnă zăpada pentru a fi reluate operaţiunile din primăvara anului viitor. De altfel, consilierii municipali au probat chiar vineri, 30 septembrie, bugetarea contribuţiei locale la abiţiosul proiect: 8,6 milioane de lei plus TVA.

Cine sunt membrii asocierii?

Conform informaţiilor care se găsesc în Registrul Comerţului, prima firmă din grupul de trei care şi-a adjudecat licitaţia este una italiană, cu un administrator de aceeaşi naţionalitate, Zanotti Primarosa, iar datele de bilanţ pentru anul 2010, cel mai recent an de raportare, şi de altfel anul înfiinţării acestei firme, indică realizarea unei cifre de afaceri de 68.568 lei cu zero salariaţi şi un profit de doar 100 de euro.
Următoarea firmă din asociaţie, "Midane Invest Grup", a fost înfiinţată în primăvara anului trecut şi are asociat principal o firmă din Germania, mai precis "Lindner Ag Decken - Boden - Trennwandsysteme", fondată în 1987 şi care operează ca subsidiară a "Lindner Holding" KGAA.
Ce-a de-a treia membră a asocierii, "Specialist Consulting", are asociat unic pe Cezar Romică Şerban şi a raportat la începutul acestui an un profit de aproape 100.000 euro la o cifră de afaceri de peste 650.000 euro. De altfel, nemţii de la "Midanne" şi românii de la "Specialist Consulting" mai lucrează împreună şi la reabilitarea a 720 de km de drumuri judeţene în judeţul Cluj, licitaţie pe care şi-au adjudecat-o în luna martie a acestui an, valoarea contractului fiind de 200 milioane euro.

Cele trei firme şi-au adjudecat licitaţia oferind cel mai avantajos preţ pentru realizarea ei, acesta fiind de altfel şi criteriul principal în baza căruia s-au desemnat câştigătorii.
Conform contractului, asociaţia de firme care va realiza bazinul olimpic de înot are la dispoziţie 18 luni de la data notificată de către achizitor cu privire la începerea activităţii de proiectare pentru a-l finaliza. De asemenea, constructorii trebuie să asigure minim 60 de luni garanţia pentru lucrare.
În ce priveşte cofinanţarea locală pentru acest proiect, din cei 34 de milioane de lei, 10 milioane cu tot cu TVA îi asigură municipalitatea brăileană. Restul vin de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. De altfel, în şedinţa Consiliului Local Municipal de la finele săptămânii trecute a fost aprobat proiectul propus de primarul Aurel Simionescu privind asigurarea contribuţiei locale de la bugetul municipiului. Este vorba despre suma de 8,6 milioane lei plus TVA. ''În doi ani ar trebui să venim cu circa 10 milioane de lei. Tot bazinul are o valoare de 34 milioane lei. Noi ne-am asumat 30% din sumă şi vrem să şi dăm drumul lucrării. Banii vor fi folosiţi pentru proiectare. Sunt proiecte tip, care trebuie adaptate la locaţia ce li se oferă. Per total, ar trebui să se facă lucrări anul acesta de 1,5 milioane lei. Suntem în octombrie, deja mă îndoiesc că se va putea întâmpla mare lucru. Mă îndoiesc că o să ne apucăm să săpăm o groapă ca să aibă unde se aduna zăpada. Pentru anul viitor şi celălalt an însă, vom prevedea sumele respective'', a completat Simionescu. La rândul său, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a declarat pe 10 septembrie, cu ocazia unei vizite prilejuite de inaugurarea hotelului plutitor al Cameliei Potec la Brăila, că este firesc ca Ministerul să aloce aceşti bani pentru un bazin olimpic, în contextul în care Brăila a dat numeroşi campioni la nataţie: "Construim un bazin olimpic de înot la Brăila, pentru ca domnişoara Camelia Potec să poată înota în condiţii olimpice. E firesc ca aici, unde se face performanţă sportivă, să fie nevoie de un bazin olimpic, mai mult decât în alte localităţi din ţară. Lucrările vor începe, probabil, luna aceasta. S-au finalizat procedurile de achiziţie şi aşteptăm doar confirmarea participării din partea primăriei şi atunci dăm drumul lucrărilor'', declara atunci Udrea.

"Un bazin olimpic cu toate dotările ar atrage foarte mulţi copii spre înot"

Profesorii catedrei de nataţie de la LPS îmbrăţişază ideea construirii unui bazin olimpic la Brăila şi spun că prin realizarea acestui obiectiv numărul copiilor care vor dori să calce pe urmele Dianei Mocanu sau ale Cameliei Potec va fi din ce în ce mai mare şi că tradiţia nataţiei brăilene va continua cu alte şi alte succese.
"Eu spun că este foarte bine că se construieşte aşa ceva şi sper să fie un bazin dotat cu toate utilităţile, nu ca acela de la Izvorani. Să fie dotat cu sală de forţă, cronometru de control, adică să fie funcţional din toate punctele de vedere şi să se facă cât mai repede", a declarat profesorul Valeriu Stoicescu. La rândul său, dubla campioană olimpică, Diana Mocanu, acum antrenoare la CSM, a punctat: "Încă de pe timpul când eram sportivă am spus că la Brăila trebuie construit un bazin olimpic, în acest oraş au fost şi sunt foarte mulţi copii care doresc să facă performanţă în nataţie, dar vorbele mele nu au avut ecou la conducerea oraşului. Sper ca, de data aceasta, dorinţele noastre, ale antrenorilor, să devină realitate şi să se realizeze această bază sportivă care ar menţine vie tradiţia nataţiei brăilene".
Directorul LPS, Sorinel Meca, este de părere că prin realizarea unui bazin modern numărul performerilor secţiei de nataţie se va dubla.
"Un bazin olimpic cu toate dotările ar atrage foarte mulţi copii spre înot, aria de selecţie va fi mai mare, la fel şi rezultatele. Antrenându-se în condiţii de concurs, numărul de medalii se poate mări simţitor în viitorii ani", a declarat Sorinel Meca.

Şcoala brăileană de nataţie - formatoare de mari campioni

Puţine grupări din domeniul nataţiei din România se pot mândri că au scos campioni europeni, mondiali şi olimpici. Şcoala brăileană poate fi considerată una dintre cele mai valoroase din nataţia românească, o adevărată formatoare de campioni.
Diana Mocanu este lidera acestei generaţii de campioni. Sportiva descoperită şi formată de antrenoarea Laura Sachelarie şi-a făcut debutul în arena internaţională în 1999 cu 3 medalii de aur la europenele de juniori şi 2 titluri balcanice, iar un an mai târziu, în 2000, a devenit cea mai prolifică sportivă din România, pentru că a obţinut 7 medalii, 3 de aur, 3 de argint şi un bonz la Campionatele Europene de seniori şi 2 titluri olimpice la Sidney, la 100 şi 200 m spate. Un an mai târziu, la Campionatele Mondiale de la Fufuoka, brăileanca a cucerit o medalie de aur şi una de argint.
Sportivă emblematică pentru Brăila şi apoi pentru Steaua, Camelia Poptec a atins apogeul performaţelor sale în 2004, la Olimpiada de la Atena, unde a cucerit aurul în proba de 200 m liber. Înotătoarea lansată în marea performanţă de profesorul Ion Ionescu la LPS Brăila are în palmares 2 medalii de bronz la Campionatele Mondiale de la Fukuoka, în 2001, la 200 m liber, şi Roma în 2009 la 1500 m liber şi este, de asemenea, multipă campioană europeană de junioare şi senioare.
Eleva antrenoarei emerite Gabriela Stoicescu Clinciu, Beatrice Coadă Câşlaru, a urcat, de asemenea, pe podium, la cele mai importante competiţii internaţionale. Primul rezultat pe plan internaţional l-a obţinut la europenele de juniori din 1989 - medalie de bronz la 200 m liber, iar în 1990 a obţinut 2 medalii de aur la 200 şi 400 m mixt şi 2 de argint la 200 şi 800 m liber. La europenele de seniori din 1991 de la Atena, Câşlaru a realizat o performanţă deosebită cucerind 4 medalii de argint, iar în 1996 la aceeaşi competiţie, la Rostock, în bazin scurt, s-a clasat pe locul al doilea la 400 m mixt. În 1999, Beatrice Câşlaru aduce în palmaresul clubului CSM Piteşti 3 medalii de argint de la Istanbul şi una de bronz cu ştafeta 4 X 200 m liber. Realizează performanţe remarcabile în anul 2000, când obţine medalii de argint la 200 m mixt şi bronz la 400 m mixt la Olimpiada de la Sidney.
Tot la grupa profesoarei Gabriela Stoicescu Clinciu s-au format Cătălina Căşaru, cea care avea să devină dublă campioană europeană de junioare, medaliată la Campionatele Mondiale Universitare şi finalistă B la Olimpiada de la Atlanta, dar şi Marian Satnoianu.
Şcoala de nataţie brăileană mai are în palmares şi numeroase titluri balcanice, unii dintre realizatorii acestor performanţe fiind Ema Vasile, Laurenţiu Tache, Ionel Dimitrof, Laura Sachelarie, Valentin Preda, Roxana Samoilă, Alin Artimon. În acest moment, nataţia brăileană este reprezentată de Alin Artimon, Alina Graţiela Ene, Maria Iancu, Octavian Ciocan, Emil Roşianu, toţi componenţi ai loturilor naţionale.

Bazinul Olimpic a creat degringoladă în lumea rugby-ului brăilean

Construiea bazinului olimpic de înot încurcă foarte mult planurile clubului local de rugby, RC Brăila, pentru că proiectul se va realiza chiar pe terenul pe care se antrenează şi îşi dispută meciurile oficiale echipele de juniori ale grupării brăilene.
Mai precis, locul ales pentru amplasarea bazinului este Aleea Parcului, nr. 7A, adică exact terenul de rugby, aşa cum este cunoscut brăilenilor. Şi aici este, de fapt, mărul discordiei, pentru că se punea în mod just problema relocării echipei de rugby a oraşului. La aflarea veştii, preşedintele clubului, Aurelian Antoniu Iordan, a explicat că, în principiu, nu vrea să bage beţe-n roate sportului brăilean şi mai ales în cazul unei investiţii importante aşa cum este cea vizând realizarea unui bazin olimpic de înot, dar aşteaptă ofertele de relocare făcute de municipalitate. "În primul rând, noi avem un contract de concesiune pentru acest teren, valabil pe o perioadă de 25 de ani, cu data expirării peste 7 ani, adică în 2018. Există şi o hotărâre a unei instanţe judecătoreşti care consfinţeşte dreptul nostru de folosinţă pe acest teren. În plus, clubul a realizat pe terenul respectiv, care la momentul preluării era un simplu maidan, investiţii în amenajare pentru a deservi scopului nostru: antrenamente de rugby şi desfăşurarea meciurilor oficiale. Astfel, ar fi vorba de împrejmuirea locaţiei, amenajarea suprafeţei de joc, precum şi a unei zone de vestiar. În total, după estimările noastre, cam 2 miliarde de lei vechi, bani pe care suntem dispuşi să-i recuperăm chiar şi pe calea instanţei dacă va fi nevoie", menţiona atunci sursa citată.

Primăria trebuie să clarifice situaţia rugbyiştilor

Timpul a trecut însă, situaţia privind numele viitoarei arene unde rugbiştii de la RC Brăila se vor antrena şi vor susţine meciurile oficiale este încă sub semnul întrebării.
Lucrările la bazinul Olimpic sunt pe cale să demareze, iar din acel moment rugbyştii vor trebui să-şi mute cartierul general. Conform unui comunicat al clubului RC Brăila, Primăria ar trebui să amenajeze o suprafaţă de joc unde să se deruleze antrenamentele, aceasta fiind terenul aflat între stadionul Municipal şi terenul de atletism, urmând ca meciurile oficiale să se dispute pe stadionul Chimia din Lacu Sărat sau stadionul Progresul.
"Am avut de ales între stadionele Chimia şi Progresul. Prima locaţie nu ne avantajează, pentru că este foarte departe, iar sportivii vor depinde de mersul tramvaielor. Ne-am dori să jucăm pe Progresul, însă Primăria trebuie să facă demersurile oficiale pentru a avea acces acolo", se precizează în comunicatul emis de conducerea clubului brăilean.

Cum ar trebui să arate un bazin olimpic de înot

Pentru a putea organiza competiţii continentale, bazinul de înot olimpic trebuie să aibe o lungime de 50 metri şi o lăţime de 25 metri, 10 culoare, fiecare dintre ele având lăţimea de 2,5 metri, şi o adâncime a apei de maximum 2 metri. De asemenea, trebuie să fie prevăzut cu staţie de filtrare (filtru cu nisip cuarţos) şi tratare a apei.
La capătul opus celui de la care se dă startul trebuie amplasată o tabelă de afişaj electronică. Într-un capăt al bazinului de concurs trebuie să existe un bazin pentru încălzire, de 25 de metri lungime şi cu 8 culoare. Totodată, importante sunt şi anexele, baza sportivă trebuind să includă sală de forţă, saună, vestiare spaţioase, grupuri sanitare, cabinet medical, cabinet antidoping şi cel puţin o tribună pentru spectatori.




Comentarii