Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Banii "Sapard" au ajuns doar in jumatate din comunele brailene

"In citeva luni vom

epuiza toate fondurile alocate de Uniunea Europeana pentru Programul “Sapard”" au anuntat, zilele trecute, oficiali din cadrul Agentiei de

Plati pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (APDRP), fosta Agentie "Sapard". Anuntul a fost facut in urma contabilizarii cererilor depuse

pe parcursul lunii mai, o perioada extrem de plina in care solicitarile de finantare "Sapard" au totalizat 334 de milioane de euro valoare

eligibila, un record absolut in derularea acestui program in Romania. Iata, fermierii romani au inceput sa se dezmeticeasca. Dupa ce ani la

rind banii alocati de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea agriculturii romanesti si pregatirea ei pentru momentul integrarii au zacut prin

vistieria statului, acum, pe ultima suta de metri, incep si ei sa prinda gustul finantarilor nerambursabile. Culmea, fermierii s-au trezit sa

se dezvolte sau modernizeze tocmai acum, cind sacul a ajuns aproape de fund, iar timpul fizic necesar pentru contractarea finantarilor

aproape a expirat. Vinovatii principali, insa, nu sint ei, beneficiarii, ci politicienii care, pe fondul unei neimplicari perpetue, au lasat

Programul "Sapard" sa fie perceput ca o reduta greu de cucerit de simplul agricultor, o lupta inegala cu birocratia, spaga sau nervii.

Lucrurile s-au schimbat abia in ultimii doi ani, cind s-a creat un cadru legislativ mai blind, cu conditii de eligibilitate mai permisive si

cu mai putina birocratie. Iar toate acestea s-au vazut clar si in judetul Braila, pentru ca, daca la sfirsitul anului 2004, in intreg judetul

erau in diferite stadii de realizare doar 8 proiecte, pe parcursul lui 2005 numarul acestora a ajuns la 36, pentru ca la 6 iunie 2006 sa fie

finalizate sau aflate in diferite stadii de implemetare 53. Din pacate insa repartizarea lor la nivel de judet este neuniforma, fiind cazuri

in care pe o singura comuna se deruleaza 9 proiecte "Sapard", iar in altele 19 nici macar unul.

Banii europeni au ajuns in 24 de

unitati administrative ale judetului

Banii alocati de Uniunea Europeana pentru pregatirea agriculturii romanesti de momentul

integrarii prin Programul "Sapard" au ajuns in doar jumatate din comunele judetului Braila. In ceea ce priveste localizarea investitiilor,

banii europeni au ajuns in 24 de unitati administrativ teritoriale ale judetului, respectiv in 21 de comune, in doua orase, Ianca si

Insuratei, si in municipiul Braila. Orasul Faurei si 19 comune nu au reusit sa atraga pina in prezent nici un leu prin acest program. In

topul investitiilor se afla comuna Traian, cu 9 proiecte, urmata de Chiscani cu 5. Vadeni, Ianca, Silistea si Tudor Vladimirescu au cite 4

proiecte, iar Tichilesti, 3. Municipiul Braila (cele doua proiecte ale firmei "Soroli Cola"), Ciresu, Insuratei, Gropeni, Cazasu si Salcia

Tudor au reusit si ele sa atraga cite 2 proiecte "Sapard". Cu cite o investitie europeana se inregistreaza Maxineni, Movila Miresii, Romanu,

Stancuta, Sutesti, Mircea Voda, Frecatei, Racovita, Gradistea, Tufesti si Viziru. In orasul Faurei si celelalte 19 comune nu exista nici un

proiect.

La Braila sint 53 de proiecte

Pina la data de 6 iunie a.c., Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si

Pescuit (OJPDRP) Braila a inregistrat 54 de proiecte finantate prin Programul "Sapard", din care 7 pe Masura 1.1 "Imbunatatirea prelucrarii

si marketingului produselor agricole si piscicole", 42 pe Masura 3.1 "Investitii in exploatatii agricole" si 5 pe Masura 3.4 "Dezvoltarea si

diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative". "Din cele 54 de proiecte depuse, 23

sint finalizate, 30 se afla in diferite stadii de realizare, iar unul a fost abandonat. Este vorba despre un proiect pe Masura 1.1, al

Complexului de Porci SA, ce viza modernizarea a doua capacitati de depozitare cereale", a precizat Gheorghe Voicu, directorul OJPDRP Braila.

Valoarea totala a celor 53 de proiecte ramase in discutie se apropie de 20 milioane de euro, din care 10,3 milioane de euro revin celor 6

proiecte de pe Masura 1.1, 9 milioane de euro celor 42 de proiecte de pe Masura 3.1, iar restul de aproape 300.000 euro merg la proiectele de

pe Masura 3.4. Cea mai valoroasa investitie braileana prin programul Sapard este cea privind modernizarea fabricii de preparate "Galco",

parte a Grupului de firme "Caruz", cu o valoare eligibila de 4 milioane de euro. De precizat ca grupul de firme Caruz a mai finalizat doua

proiecte "Sapard", pentru modernizarea abatorului si fabricii de preparate carne "Soroli Cola", cu o valoare totala de aproape 1,5 milioane

de euro. Investitii extrem de consistente a facut si grupul de firme "Marex", care deruleaza 3 proiecte "Sapard", cu o valoare eligibila

totala de 2,5 milioane euro.
Cel mai putin costisitor proiect "Sapard" este, asa cum era de asteptat, pe Masura 3.4. Proiectul are o

valoare de 10.000 euro si vizeaza infiintarea unei ferme de crestere a melcilor.

Majoritatea proiectelor vizeaza achizitii de

echipamente agricole

Mai trebuie spus si ca, la cele 53 de proiecte finalizate sau in curs de derulare, in luna mai, la OJPDRP Braila

au mai fost depuse inca trei, ce vizeaza investitii in ferme vegetale de pe razele comunelor Gropeni, Silistea si Mircea Voda. Un alt aspect

ce trebuie remarcat este si faptul ca peste 30 din cele 42 de proiecte depuse pe masura "Investitii in exploatatii agricole" se refera la

achizitia de utilaje, masini sau echipamente agricole. Alte doua proiecte vizeaza reabilitarea unor exploatatii pomicole, iar alte 5 se

canalizeaza spre sectorul zootehnic, respectiv infiintarea sau modernizarea unor ferme avicole (2), a unei crescatorii de porci, o ferma de

vaci si una de ovine. Prin Masura 3.4 proiectele vizeaza infiintarea unei stupini, a unei exploatatii piscicole, doua ferme de melci si un

popas turistic "Balta Albina".
Reamintim ca Programul "Sapard" a fost creat pentru a sprijini eforturile de aderare la Uniunea Europeana a

tarilor candidate din Europa Centrala si de Est, si pentru a pregati participarea acestora la Politica Agricola Comunitara. Asistenta este

oferita pina in momentul integrarii.




Categorie articol: 

Comentarii