Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Banii de la Dragnea, la «Concivia» şi «Tancrad»

Banii lui Dragnea de la Ministerul Dezvoltării s-au împărţit la Brăila între firmele de casă ale baronului PSD Bunea Stancu: "Tancrad" şi "Concivia". Din cele aproape 30 milioane de lei alocate judeţului nostru prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), doar un mărunţiş de circa 700.000 lei a ajuns la alţi constructori, în timp ce spuma s-a adunat în trezoreriile celor două companii. Ce-i drept, nu în mod egal pentru că, de exemplu, "Concivia" a câştigat contracte cam la jumătate faţă de "Tancrad" care a aspirat vreo 20,4 milioane lei. Şi tendinţa este de a continua pe acelaşi trend în sensul că firma familiei de milionari gălăţeni Stăncic este pe cale să-şi mai treacă în cont două contracte importante evaluate la 3 milioane de lei: reabilitarea Căii Călăraşilor şi a Şoselei Buzăului din Barieră până la şoseaua de centură. "Tancrad" este unic ofertant la ambele licitaţii organizate de Primăria Brăila.
Ca o paranteză, de acest program guvernamental pentru dezvoltare locală este legat un amplu scandal în care preşedintele CJ Cluj Horea Uioreanu este cercetat de DNA pentru că a primit şpăgi de la afaceriştii care au râvnit la contracte pe bani publici. Ca o privire de ansamblu, la Brăila, alocările prin PNDL au fost "drenate" preponderent către primării PSD-iste. Şi la primăriile PNL-iste, PDL-iste sau UNPR-iste însă "Concivia" şi "Tancrad" au câştigat lejer contracte pe bani publici. Vă propunem în cele ce urmează o analiză marca "Obiectiv" în cadrul căreia punem sub lupă achiziţiile publice realizate de autorităţile locale şi decontate în cadrul controversatului Program Naţional de Dezvoltare Locală.

Ce înseamnă PNDL

După cum se cunoaşte, Ministerul Dezvoltării a derulat până în anul 2012, mai multe programe de infrastructură, însă începând cu 2013, pentru gestionarea unitară a decis comasarea tuturor obiectivelor de investiţii care vizează infrastructura locală într-un singur program. Şi astfel a luat naştere PNDL. Programul este coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale, iar obiectivele de investiţii care pot fi finanţate în cadrul acestuia trebuie să vizeze lucrări de realizare/ extindere/ reabilitare/ modernizare, respectiv dotare pentru unul dintre următoarele domenii specifice: sisteme de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei; sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate; unităţi de învăţământ preuniversitar; unităţi sanitare din mediul rural; drumuri publice; poduri, podeţe sau punţi pietonale; obiective culturale de interes local; platforme de gunoi; pieţe publice, comerciale, târguri, oboare; modernizarea bazelor sportive.
Programul se finanţează din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual în bugetul MDRAP, precum şi din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare. În limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat, MDRAP întocmeşte şi aprobă prin ordin al ministrului Dezvoltării repartizarea sumelor pe judeţe.

Cea mai mare lucrare este de 30 milioane lei: reabilitare DJ 212A Brăila-Măraşu

Acum că ne-am lămurit asupra cadrului general, vă propunem să urmărim cum s-au cheltuit banii disponibili în judeţul nostru. Din răspunsurile primite în urma solicitării scrise "Obiectiv Vocea Brăilei" din partea Consiliului Judeţean Brăila şi Ministerului Dezvoltării Regionale reiese clar că sumele nu sunt deloc de neglijat. De exemplu, finanţarea obiectivelor de investiţii pentru 2013 s-a ridicat la 13,88 milioane lei, în timp ce pentru anul în curs alocarea este de 15,95 milioane lei, cu precizarea că discutăm aici doar de finanţarea unor proiecte investiţionale mai vechi, de prin 2006, 2007, 2009, iar cel mai nou din 2012. Am făcut această subliniere întrucât există şi o listă cu obiective de investiţii pentru care s-au semnat anul acesta cu Ministerul Dezvoltării contractele de finanţare, însă deocamdată nu s-a făcut niciun decont. Este vorba despre 23 de proiecte, cu o alocare totală de 9,05 milioane lei, pentru 21 de primării, inclusiv Primăria Brăila - pentru contractele de lucrări privind modernizarea celor două căi de acces în oraş, calea Călăraşilor şi Şoseaua Buzăului.
Revenind, pentru investiţiile care au obţinut finanţare în 2013, lista cuprinde 10 primării de comune plus CJ Brăila şi pentru care alocarea a fost de 13,88 milioane lei. Discutăm aici despre lucrări vizând reţelele de apă sau canalizare din comunele Racoviţa (primar PSD-ist) - 0,36 milioane lei, Romanu (PSD) - 0,85 milioane lei, Gradiştea (PNL) - 0,03 milioane lei, Zăvoaia (PNL) - 1,96 milioane lei, Ciocile (PDL) - 1,3 milioane lei, Dudeşti (PSD) - 1 milion lei, Ulmu (PSD) - 0,07 milioane lei, şi Scorţaru Nou (PNL) - 0,14 milioane, dar şi de modernizarea sau reabilitarea unor drumuri de interes local la Traianu (PSD) - 0,4 milioane lei şi la Vădeni (PSD) - 0,4 milioane.
Pe listă apare, aşa cum am spus, şi un contract privind reabilitarea DJ 212A care face legătura Brăila - Măraşu cu o alocare de 7,35 milioane lei. Acest obiectiv investiţional este prevăzut cu o nouă alocare şi pe lista finanţărilor prin PNDL pe anul în curs, încă alte 8,35 milioane lei, cu precizarea că au mai rămas în continuare de decontat vreo 15,4 milioane lei. Potrivit SEAP (Sistemului Electronic de Achiziţii Publice) lucrarea scoasă la licitaţie prin 2009 de către CJ Brăila avea o valoare estimată de 30,6 milioane lei, şi a fost câştigată de către SC "Tancrad" SRL Galaţi. Alături de DJ 212A Brăila - Măraşu, pe lista cu proiecte investiţionale finanţate anul acesta mai intră alte 9 lucrări: alimentare cu apă în comuna Ciocile (primar PDL) - 0,21 milioane lei, sistem centralizat de apă potabilă la Ulmu (PSD) - 0,12 milioane lei, dar şi la Zăvoaia (PNL) - 0,84 milioane lei, sistem centralizat de canalizare plus staţie de epurare la Măxineni (UNPR) - 0,54 milioane lei, dar şi la Mircea Vodă (PNL) - 1,41 milioane lei. Lista continuă cu lucrări la drumuri de interes local: Drumul Comunal 29 Pribeagu - Colţea (Primăria Roşiori cu primar PSD) - 0,53 milioane lei, modernizare DC 13 satul Urleasca din comuna Traian (PSD) - 1 milion lei, reabilitare drum comunal în zona Vădeni (PSD) - 1 milion lei şi reabilitarea căii de acces spre Blasova (Consiliul Judeţean Brăila) - 1,92 milioane lei.

"Tancrad" şi "Concivia" aspiratoare de bani publici

Dacă privim alocările prin prisma apartenenţei politice a primarilor prinşi în cele două liste, în mod evident cele mai mari finanţări au primit comunele cu primari PSD - 5,7 milioane lei, urmate de cele conduse de liberali - 4,4 milioane lei, apoi de primăriile PDL-iste - 1,5 milioane lei şi în fine UNPR cu 0,54 milioane lei. La aceste valori se adaugă şi cele 3 contracte încheiate direct de CJ Brăila cu o valoare cumulată la vreo 17 milioane lei.
Lucrurile devin mult mai interesante dacă discutăm prin prisma firmelor cărora le-au fost atribuite contractele de lucrări. Pe primul loc, detaşat, se situează "Tancrad", firma familiei milionarilor gălăţeni Stăncic, companie care are de încasat prin PNDL 20,4 milioane lei. Nici "Concivia" SA nu se lasă mai prejos, însă aici sumele sunt mai mici - 8,7 milioane lei. După cum se cunoaşte, la "Concivia" deţine un portofoliu de acţiuni de control firma "Bursagrirom" - unitate la care Bunea Stancu este proprietar asupra a 51% din acţiuni.
În fine, avem două contracte la care se înghesuie 3 firme să primească bani prin PNDL, aproape 0,7 milioane lei. Este vorba despre asocierea "Relvra Instal" şi "Pricons" pentru lucrarea de la Scorţaru Nou în valoare de 0,14 milioane lei şi de "Cargo Terra" SRL Slobozia pentru lucrarea de reabilitare a unui drum comunal pe raza comunei Roşiori cu o valoare de 0,53 milioane lei.
Dacă astfel stau lucrurile în ce priveşte contractele finanţate în 2013 şi 2014, pentru proiectele investiţionale noi există o a treia listă cu viitoare finanţări în PNDL. Aceasta cuprinde 23 de proiecte, toate vizând lucrări la drumuri de interes local, inclusiv cele două intrări în municipiu dinspre Viziru şi Buzău. Alocarea totală pentru aceste proiecte este de 9,05 milioane lei din care 3 milioane numai pentru proiectele Primăriei Brăila, menţionate anterior. De altfel, luna trecută a avut loc licitaţia pentru contractele de lucrări la Calea Călăraşilor şi Şoseaua Buzăului pe tronsoanele cuprinse între zona Barieră şi şoseaua de centură. Potrivit SEAP singurul ofertant înscris la ambele proceduri este, nelipsita SC "Tancrad" ca lider al unei asocieri cu SC "ADD Global Design", tot din Galaţi (asociaţi în părţi egale figurează gălăţeanul Ioan Lucian Florea şi bucureşteanul Andrei - Lucian Stancu), având ca subcontractant subsidiara din Brăila "Tancrad Construct". Altfel spus, neavând concurent, este clar că tot "Tancrad" va câştiga cele două contracte.

Scandalul "Bani pentru baroni"

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dezvăluit anul trecut încrengăturile unei afaceri cu banii statului alocaţi în teritoriu prin OG 28/2013 - Programul naţional de dezvoltare locală. Ei au în lucru un dosar pe numele preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu, pe care-l acuză că ar fi cerut şi primit mită de la un om de afaceri dornic să prindă un contract de lucrări pe bani publici prin OG 28/2013. DNA susţine că după ce a primit de la afacerist prima tranşă de mită, Uioreanu a cerut şi a primit de la Ministerul Dezvoltării finanţări de peste 3 milioane lei pentru firma mituitorului. Banii au fost alocaţi în baza ordonanţei menţionate, de Ministerul Dezvoltării, condus de vicepremierul Liviu Dragnea. Recent, şi Culiţă Tărîţă, preşedintele CJ Neamţ, cel care a avut direct în administrare terenurile din Insula Mare a Brăilei, a acuzat practici mafiote în alocarea banilor prin aceeaşi OG 28/2013. Culiţă a declarat public faptul că Ministerul Dezvoltării i-ar fi cerut să direcţioneze o parte din banii primiţi în baza celebrei ordonanţe către anumite firme.

Stancu, probleme mari cu DNA

Preşedintele Consiliului Judeţean, Bunea Stancu a fost "înconjurat" de procurorii DNA la începutul acestei luni (joi, 7 august, mai precis), în aceeaşi zi în care Florin Mija, adjunctul său, a fost adus din Deltă la audieri, iar Nicolae Moisiu, şeful "Achiziţiilor Publice" la CJ Brăila, a fost şi el reţinut. Tot atunci, au fost făcute patru percheziţii, din care una la sediul CJ, şi au fost ridicaţi patru saci cu documente. Apoi, Stancu şi Mija au fost arestaţi la domiciliu, iar Moisiu a primit restricţiile controlului judiciar. Cu toţii sunt acuzaţi de fapte de corupţie, iar dosarul ce numără 13 suspecţi include şi zeci de martori, unii din CJ - îndeosebi oameni de la "Achiziţii", dar şi funcţionari de la "Fonduri Europene", plus angajaţi ai "Concivia", administratori ai "Tancrad", diriginţi de şantier şi proiectanţi. Stancu &Co sunt acuzaţi de abuz în serviciu în formă continuată şi prejudiciu patrimonial adus instituţiei publice, prin acordarea de contracte preferenţiale către "Concivia" şi "Tancrad". Mâine, liderul PSD Brăila va afla dacă îşi va petrece următoarele zile după gratii fiind acuzat de procuroii DNA că a încălcat condiţiile arestului la domiciliu, intrând în legătură cu Vasile Soare, administratorul "Concivia", suspect în dosar.

 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii