Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Bani puţini la spitale

* cu o prevedere bugetară pentru 2011 de circa 5,2 milioane lei, adică de peste 5 ori mai mare decât anul trecut, judeţul nostru a scăpat de ruşinea ultimelor locuri, dar se menţine în continuare în a doua jumătate a clasamentului * toate acestea contrazic declaraţiile megalomane ale preşedintelui CJ Brăila, care nu scapă nicio ocazie să etaleze "megainvestiţiile" în Sănătate pe care Consiliul Judeţean le-a realizat odată cu preluarea spitalelor * iar veştile proaste nu se opresc aici: potrivit datelor din Raportul Ministerului Sănătăţii, după clasificare, spitalele brăilene primesc mai puţini bani de la buget

 

Brăila se află pe lista judeţelor codaşe în privinţa sumelor investite de autorităţile locale în spitalele preluate în anul 2010. Aceste date au fost făcute publice chiar de către ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, care a prezentat recent un raport al contribuţiilor locale pentru unităţile sanitare, la un an după descentralizarea acestora. Informaţiile oficialilor de la Ministerul Sănătăţii vin să contrazică declaraţiile megalomane ale şefului CJ Brăila, care nu scapă nicio ocazie să etaleze "megainvestiţiile" în Sănătate pe care Consiliul Judeţean le-a realizat odată cu preluarea unităţilor. Ba, mai mult, în toată perioada discuţiilor privind clasificarea, preşedintele CJ a susţinut cu vehemenţă că Spitalul Judeţean ar fi îndreptăţit să primească categoria I, tocmai datorită investiţiilor făcute în dotarea cu aparatură medicală. Realitatea arată că spitalul brăilean este încă departe de acest deziderat. De fapt, şi conducerea DSP Brăila consideră că încadrarea Spitalului Judeţean în categoria a III-a este corectă, directorul instituţiei considerând o greşeală dirijarea investiţiilor cu precădere către dotarea cu aparatură, care a ajuns să fie excedentară în comparaţie cu numărul de specialişti.

Autorităţile locale vor contribui în 2011 cu 5,2 milioane lei pentru spitale

Raportul ce a stat la baza realizării topului judeţelor în funcţie de investiţiile autorităţilor locale a fost întocmit conform datelor oficiale transmise de unităţile sanitare prin unităţile de sănătate publică şi confruntate cu datele de execuţie centralizate la Ministerul Finanţelor. Astfel, în anul 2010, Brăila figurează, alături de Olt, Vrancea, Botoşani, Buzău, Dâmboviţa, Teleorman, Ialomiţa, Gorj, Caraş Severin, Tulcea, Călăraşi, Vâlcea, Giurgiu, pe lista judeţelor unde consiliile judeţene şi primăriile au repartizat cele mai puţine fonduri pentru unităţile sanitare pe care le administrează. Suma cu care în 2010 Brăila s-a plasat printre codaşele clasamentului a fost de 932.000 lei, pentru ca în 2011 suma prevăzută să fie de 5,2 milioane lei. Dar, nici cu această sumă din urmă, Brăila nu a reuşit să prindă un loc pe podiumul celor mai mari contribuţii în sănătate. De precizat că, din totalul prevederilor bugetare pe anul 2011, autorităţile brăilene au alocat 3,5 milioane lei pentru dotări cu echipamente medicale.
Per total, pentru 2011, cele mai multe fonduri au fost alocate Spitalului Judeţean, aflat în administrarea Consiliului Judeţean Brăila, respectiv 4,2 milioane lei, din care 3 milioane lei pentru dotare cu echipamente. Până la 31 mai s-au cheltuit 898.000 lei. Reamintim că în luna aprilie, la Spitalul Judeţean Brăila a fost inaugurat Centrul de Glaucom, o investiţie de 200.000 euro (840.000 lei), din bugetul CJ, având dotare de ultimă generaţie: tomografie coerenţă optică, tonometrie cu pahimetrie, laser YAG, compimetrie şi ecografie oculară.
Pentru Spitalul de Obstetrică-Ginecologie, CJ Băila a alocat o prevedere bugetară de 600.000 lei, pentru dotare fiind prevăzută suma de 350.000 lei. Spitalului de Pneumoftiziologie i-a fost alocată de la bugetul CJ Brăila o prevedere bugetară de 200.000 lei, întreaga sumă fiind destinată dotării cu echipamente medicale. Consiliul Local Municipal Brăila a alocat Spitalului de Psihiatrie o prevedere bugetară de 184.000 lei, cu zero lei pentru dotări. Spitalului Orăşenesc Făurei i-a fost alocată de la bugetul local suma de 25.000 lei, dintre care 7.800 lei pentru dotări şi 10.000 lei pentru funcţionarea administrativă a unităţii.
În 2010, autorităţile brăilene au investit în spitale mult mai puţin, respectiv fonduri totale de numai 932.000 lei. Spitalul Judeţean Brăila a primit de la CJ 832.000 lei (întreaga sumă pentru dotare), Maternitatea - zero lei, Spitalul Pneumoftiziologie - 53.000 lei. Spitalul de Psihiatrie nu a primit niciun leu de la bugetul municipiului, iar Spitalul Orăşenesc Făurei - 47.000 lei, de la bugetul local, din care 38.000 pentru plata cheltuielilor cu bunurile şi serviciile.

23Spit1Realitatea contrazice fanteziile şefului CJ

Informaţiile prezentate în raportul Ministerului Sănătăţii contrazic declaraţiile şefului CJ Brăila, care susţine că în 2011 va investi în Spitalul Judeţean aproape 30 milioane lei, adică de vreo 7 ori mai mult decât arată datele oficiale - 4,2 milioane lei -, bani destinaţi modernizării secţiilor de Terapie Intensivă, Neurochirugie, Pediatrie şi Cardiologie. De asemenea, CJ a anunţat că mai are în derulare un proiect de înfiinţare a unui centru de excelenţă pentru chirurgia urechii, nasului şi gâtului, dotat la standarde internaţionale. Faptul că realitatea nu se potriveşte cu viziunea şefului CJ, care insistă pe încadrarea Spitalului Judeţean în categoria I, este confirmat şi de directorul Direcţiei de Sănătate Publică Brăila (DSP), dr. Gabriel Ciochină, în opinia căruia o astfel de clasificare ar fi total nerealistă. De menţionat este faptul că numai 5 unităţi sanitare din ţară au fost clasificate în categoria I de competenţă, printre care Spitalul Clinic Universitar de Urgenţă Bucureşti, dar şi acestea au obligaţia de a realiza, până la 31 decembrie, un plan de conformare specific fiecărei unităţi. De altfel, Ministerul Sănătăţii a încadrat Spitalul Judeţean Brăila în categoria a III-a, cu un plan de conformare până la sfârşitul anului, aprobând astfel propunerea DSP. În prezent, spitalul trece printr-un proces de reorganizare, prin construirea unui ambulatoriu de specialitate. Ultima autorizaţie provizorie de funcţionare datează din octombrie 2010, însă aceasta a fost primită pe vechea structură. Directorul DSP Brăila a precizat că evaluarea pentru acordarea autorizaţiei sanitare de funcţionare a Spitalului Judeţean, pe noua structură, nu a fost încă finalizată. Dr. Gabriel Ciochină a exclus varianta ca unitatea să nu primească o nouă autorizaţie de funcţionare, însă a menţionat că aceasta va fi însoţită de un plan de conformare "pe realitatea care există în momentul de faţă în instituţie". Spitalul va trebui să-şi refacă circuitele conform standardelor în vigoare şi să finalizeze construcţia ambulatoriului, lucrări care sunt de durată. În opinia directorului DSP, rezolvarea acestor aspecte ar fi trebuit să fie prioritate pentru unitatea sanitară, considerând o greşeală dirijarea investiţiilor cu precădere către dotarea cu aparatură, care a ajuns să fie excedentară în comparaţie cu numărul de specialişti. "Dotarea spitalului depăşeşte personalul, ca şi număr. Avem nevoie de mult mai mulţi specialişti care să lucreze pe două CT-uri, pe două RMN-uri, e vorba de personal medical calificat, care poate să interpreteze toate acele date. Este foarte probabil ca aparatele să stea degeaba, să nu fie utilizate. Aici a fost o hotărâre care s-a luat la nivelul CJ privind dotarea cu această apratură. În mod normal, aş putea să zic ce aş fi făcut eu într-o situaţie de genul acesta: aş fi dirijat banii înspre alte investiţii, în urma cărora Spitalul Judeţean să poată fi funcţional, la un anumit moment. După care, nimeni nu te opreşte să faci investiţii suplimentare, să vrei pe viitor să te încadrezi într-o altă categorie, să tinzi spre mai mult. Acele investiţii, în primul rând ar fi constat într-o concentrare mai masivă pe partea de ambulatoriu, respectiv pe finalizarea lucrărilor şi echiparea specifică a acestor cabinete", a afirmat dr. Gabriel Ciochină.
De precizat şi că la Spitalul Judeţean Brăila a fost inaugurat, în iunie 2010, un Centru de Imagistică dotat cu aparatură de ultimă generaţie, o investiţie în valoare de 2 milioane de euro, suportată tot de CJ, însă din bugetul anului 2009.

Mai puţini bani după clasificare

După cum este cunoscut, finanţarea pe care o primesc spitalele în prezent este în funcţie de clasificarea acestora. Pentru a vedea ce a însemnat încadrarea spitalelor brăilene într-o anumită categorie de competenţă, am analizat datele financiare prezentate în raportul MS pe 2010, comparativ cu 2011.
Spitalul Judeţean Brăila a avut în 2010 un buget total de 124,3 milioane lei, din care 107,9 milioane lei din contractul cu CJAS, 11,4 milioane lei de la bugetul de stat şi 2,7 milioane lei din venituri proprii. În 2011, Judeţeanul brăilean figurează în datele MS cu un buget total de 101,1 milioane lei, din care numai 84,3 milioane lei din contractul cu CJAS, aşadar mult mai puţin după clasificarea în categoria a III-a, 11,1 milioane lei de la bugetul de stat şi 52.000 lei din venituri proprii, sumă derizorie în comparaţie cu cea din anul anterior, în ciuda investiţiilor finalizate care ar putea atrage pacienţi din alte judeţe pentru efectuarea de investigaţii medicale contracost.
Spitalul de Obstetrică-Ginecologie a avut în 2010 un buget total de 17,4 milioane lei, din care 15,6 milioane lei din contractul cu CJAS, 317.000 lei de la bugetul de stat şi 152.000 lei din venituri proprii. În 2011, maternitatea brăileană figurează în raportul oficial cu un buget total de 17,5 milioane lei, din care 15,4 milioane din contractul cu CJAS (puţin mai mic decât cel dinainte de clasificarea unităţii în categoria a V-a), 296.000 lei de la bugetul de stat şi 909.000 lei din venituri proprii.
Spitalul de Pneumoftiziologie a avut în 2010 un buget total de 13 milioane lei, din care 11,2 milioane lei din contractul cu CJAS, 1,6 milioane lei de la bugetul de stat şi 10.000 lei din venituri proprii. În 2011, spitalul TBC este menţionat în tabelul MS cu un buget total de 13,5 milioane lei, din care 11,4 milioane lei din contractul cu CJAS (puţin mai mare decât înainte de încadrarea în categoria a V-a), 1,7 milioane lei de la bugetul de stat şi 30.000 lei din venituri proprii.
Spitalul de Psihiatrie "Sf. Pantelimon" a avut în 2010 un buget total de 18,9 milioane lei, din care 15 milioane lei din contract cu CJAS, 387.000 lei de la bugetul de stat şi 3,4 milioane lei (!) din venituri proprii. În 2011, unitatea, care a fost clasificată tot în categoria a V-a, este înregistrată în raportul MS cu o scădere dramatică a bugetului: un total de numai 6,2 milioane lei, din care 5,4 milioane lei din contractul cu CJAS (aproape o treime din valoarea celui din anul trecut), 351.000 lei de la bugetul de stat şi 297.000 lei din venituri proprii.
Spitalul Orăşenesc Făurei a avut în 2010 un buget total de 2,5 milioane lei, din care 2,3 milioane lei din contractul cu CJAS, 42.000 lei de la bugetul de stat şi zero lei din venituri proprii. În 2011, spitalul a fost încadrat în categoria a IV-a, cu plan de conformare şi apare pe listele MS cu un buget total de 2,4 milioane lei, din care 2,2 milioane lei din contractul cu CJAS, 54.000 lei de la bugetul de stat şi, consecvent situaţiei de anul trecut, zero lei la venituri proprii.
De precizat este faptul că până în prezent, niciun spital nu a semnat noul Contract Cadru cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila, funcţionând pe baza actelor adiţionale inclusiv în luna iunie.

Topul judeţelor fruntaşe

În 2010, cele mai multe fonduri au fost investite de autorităţile din Bucureşti, 129,7 milioane lei, urmate de cele din Cluj cu 18,4 milioane lei, Ilfov şi Prahova cu 11,5 milioane lei, respectiv 11,4 milioane lei. Şi în 2011, autorităţile Capitalei au investit cei mai mulţi bani pentru Sănătate, respectiv 118 miloane lei (mai puţin decât în 2010), Cluj cu 18,4 milioane lei, Bacău 17,9 milioane lei, Ilfov,14,2 milioane lei, Prahova 13,6 milioane lei, Galaţi 13,2 milioane lei, Timiş 12,6 milioane lei, Iaşi 11,9 milioane lei, Maramureş 8,7 milioane lei. După cum se poate observa, Brăila este departe de topul judeţelor fruntaşe, cu prevederea bugetară de 5,2 milioane lei, însă în 2011 a scăpat de coada clasamentului, pe ultimele locuri situându-se Vrancea, Teleorman, Ialomiţa, Călăraşi, Dâmboviţa şi Vaslui.
Conform Raportului MS, în 2011, autorităţile locale au prevăzut pentru cheltuielile cu spitalele pe care le administrează suma de 344, 4 milioane de lei. Până la 31 mai au fost cheltuiţi peste 105 milioane de lei din prevederile bugetare ale autorităţilor locale pentru sistemul sanitar.
După descentralizare, atât în anul 2010, cât şi în 2011, o treime din suma alocată de către autorităţile locale pentru spitale a fost utilizată pentru funcţionarea administrativă a unităţilor (apă, lumină, canalizare, carburanţi, materiale sanitare etc), fiind vorba despre 104.902.000 lei în 2010, respectiv 111.317.000 lei în 2011. Pentru dotări cu aparatură medicală s-au alocat aproximativ 90.000.000 lei pe an.




Categorie articol: 

Comentarii