Deci, Nenea Stancu se pricepe şi la fotbal. Se pricepe şi la fotbal aşa cum se pricepe la tot. El e cu "practica", dom'le! De aceea nu mă pot abţine să nu-i adresez, cu umilinţă, o depeşă!
Nene Stancule, de câte ori trebuie să auzi ca să şi pricepi că nu practica ne omoară, ci teoria? Nu merge, bre, fără carte! Dacă-ţi aduci matale aminte de perioada comunistă, o să realizezi ceva care o să te înfioare. Tembelii analfabeţi, cu măcelarii securişti pe urmele lor, au decretat că numai "practica" mai contează. Şi ai văzut şi dumneata, ca un mare psiholog gânditor ce te afli în sinea-ţi, ce nenorocire de "practică" s-a dezlănţuit asupra poporului. S-a făcut, evident, şi "teorie", dar la Piteşti, şi cu bâta ideologică în mână. Apoi, nu înţeleg, că te văd om chivernisit, cu rost, cu case şi toate alea: De ce îl imiţi pe Ceauşescu? Doar idiotul ăla mai avea pretenţia că se pricepe, cu egală măsură, şi la fabricarea mobilei din lemn de salcâm, şi la sport, şi la Sfântul Duh, şi la filozofia sistemică germană. Dar ai văzut cum le pricepuse el? Le pricepuse foarte original, astfel încât, dacă cineva nu înţelegea fix ca el, era băgat în pământ de viu. Acum să nu te simţi jignit de treaba asta cu "filozofia sistemică", că nu-i mare lucru, e ceva "poetic", cum aminteşti câteodată dumneata, ce ţine de oameni care nu-şi văd de treaba lor, adică de munca manuală.
Eu încerc cu toată bunăvoinţa să arunc o provocare. Tot văzând şi văzând că Voievodul Brăilei (pe care eu nu-l prea văd în stare în a se opri de la distrugerea a tot ce-i iese în cale) este secondat de alţii mai ieşiţi de pe orbită decât domnia sa, un gând bizar şi măreţ mi-a încolţit în minte: Ce-ar fi dacă Voievodul s-ar da de trei ori peste cap şi - o minune! - deodată ar începe să gândească, să vorbească şi să acţioneze ca din "carte"? Altfel spus - după cum explica Hannah Arendt, alta care n-a vrut să se ţină de "muncă" - gândirea şi acţiunea trebuie să nu fie separate, altfel spaţiul libertăţii e în pericol. Mărturisesc că de două ori m-am cutremurat la un asemenea gând: o dată, pentru că asta ar fi presupus ca Voievodul să fi înţeles ce înseamnă, dintr-un foc, politică, economie, cultură, democraţie, sisteme elective, paradoxul puterilor în stat etc, etc; a doua oară, pentru că am realizat că Voievodul nu-i altul decât - iertare cu capul plecat, mesire! - Dumneata, Celestul de Tichileşti. Măi să fie, mi-am zis, n-o să fie uşor! Dumneata, Voievoade Magnific Sectorial IV, eşti om hotărât, de principiu, deci când ai zis că-ţi apar pete pe corp de la "carte", păi îţi apar, că doar e ordin, nu-i joacă! Dar dincolo de aceste mici "accidente", eu cred în miracole. Sunt, cum s-ar spune, "poet", cred că omul nu-i o simplă maimuţă care a învăţat aritmetică, ci, aşa cum ne învaţă o altă "carte", este ceva măreţ, destinat nemuririi. Însă s-o luăm uşor, să nu te apuci acum matale să crezi că deja eşti zeu.
Iată şi prima sugestie de lectură pe care ţi-o fac: paragraful de lege care incriminează penal conflictul de interese. Ştiu, l-ai citit cu atenţie, dar îndrăznesc să afirm că nu cu suficientă atenţie. Dacă e musai, se pot băga la borcan - iată o altă specializare a dumitale - şi alţi indivizi decât "funcţionarii publici". Evident, repet, numai dacă e musai. Şi mă opresc aici, trebuie s-o luăm încet, recunosc! Şi poate că, în materie de cultură juridică şi istorie a statului şi dreptului, ar fi trebuit să începem cu Dreptul Roman. Dar merge şi aşa, important e să înţelegem!
