Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Avantaje si dezavantaje pentru Traian Basescu in cazul suspendarii sau demisiei

Presedintele Traian Basescu isi pastreaza imunitatea in cazul suspendarii din functie si poate da decrete, cum ar fi cel de convocare a unui referendum pentru votul uninominal, pina la publicarea deciziei de suspendare in Monitorul Oficial, insa din momentul demisiei pierde aceste avantaje.
Potrivit unei analize a Institutului Pro, suspendarea intervine, conform Constitutiei, dupa votarea de catre majoritatea parlamentarilor a unei propuneri de suspendare a Presedintelui. In momentul aprobarii, functia de presedinte este preluata de catre presedintele interimar - presedintele Senatului sau al Camerei Deputatilor, in aceasta ordine. In termen de 30 de zile este organizat un referendum, care confirma sau infirma decizia luata in parlament.

Din punct de vedere calitativ, Constitutia nu prevede diferente institutionale intre cele doua tipuri de presedinti interimari

Demisia presedintelui reprezinta insa o situatie mult mai putin clar definita de Constitutie - practic singurele reglementari se afla in articolul 97, care precizeaza ca vacanta functiei intervine si in cazul demisiei (situatie care atrage interventia articolului 98 - cel care defineste prerogativele presedintelui interimar) si ca in termen de trei luni de la interventia ei sint organizate alegeri pentru un nou presedinte.
Practic, situatiile sint similare, in conditiile in care in urma suspendarii sau demisiei intervine interimatul functiei, asigurat de catre presedintii celor doua Camere (in ordinea stabilita de Constitutie, prioritate avind presedintele Senatului). Diferenta cantitativa este reprezentata de lungimea perioadei de interimat - maxim 30 de zile in cazul suspendarii fata de maxim trei luni in cazul demisiei.
Din punct de vedere calitativ insa, Constitutia nu prevede diferente institutionale intre cele doua tipuri de presedinti interimari - ambii sint tinuti de reglementarile articolului 98 din Legea suprema. Numai ca, presedintele interimar coexista alaturi de presedintele suspendat, in vreme ce presedintele care detine interimatul in cazul demisiei/demiterii nu are alaturi un posibil inlocuitor.
Din punctul de vedere al presedintelui, ipoteza suspendarii prezinta mai multe avantaje. In primul rind, avind in vedere ca presedintelui interimar ii sint interzise expres anumite prevederi (care, pe cale de consecinta nu pot fi exercitate nici de presedintele suspendat), rezulta ca celelalte prerogative pot fi utilizate. Pe de alta parte, presedintele suspendat mai detine o parte din prerogative - cea mai importanta este considerata imunitatea presedintelui - articolul 84 din Constitutie reglementeaza aceasta institutie. In ipoteza suspendarii, presedintele suspendat pastreaza imunitatea, pe care o pierde insa in cazul demisiei.
Una dintre marile probleme este in ce masura presedintele suspendat isi poate prezenta demisia. Daca se tine cont de faptul ca suspendarea nu este o pierdere totala si definitiva a prerogativelor - asa cum vedem de exemplu in cazul imunitatii - pe cale de consecinta se poate interpreta ca un demers personal si unilateral, precum demisia, care nu necesita nici o aprobare, poate fi exercitat de catre presedinte. In plus, decizia de suspendare trebuie aprobata de Curtea Constitutionala (asa cum a declarat presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu) si trebuie publicata in Monitorul Oficial - demersuri care ii acorda presedintelui suficient timp pentru a-si inainta demisia.

Romania cu doi presedinti concurenti - unul care poate convoca referendumuri sau dizolva Parlamentul si unul interimar, superior temporar, dar lipsit de prerogative

O alta problema este in ce masura presedintele poate promulga in continuare decrete. Traian Basescu a declarat ca suspendarea nu afecteaza aceasta atributie a sa, pe care doreste sa o utilizeze pentru a supune electoratului nu numai sarcina alegerii unui nou presedinte, ci si cea a pronuntarii sale asupra votului uninominal. In aceasta ipoteza trebuie sa se faca distinctie intre doua situatii. Cum legea si nici un act subsecvent nu pot fi retroactive, suspendarea presedintelui intervine doar dupa publicarea deciziei de suspendare in Monitorul Oficial. In acest interval, chiar daca votul parlamentar a avut loc, presedintele se va bucura de toate atributiile, deci isi poate prezenta demisia alaturi de un decret de convocare a unui referendum.
Pe de alta parte, presedintele suspendat nu poate convoca referendumul, chiar daca isi poate inainta demisia. Avind in vedere ca articolul 98 din Constitutie statueaza ca presedintele interimar nu poate exercita atributiile prevazute la articolele 88-90 (si intre acestea este si dreptul de a convoca un referendum), rezulta ca presedintele suspendat nu se bucura nici el de acelasi drept. In definitiv, daca aceasta ipoteza este plauzibila, se ajunge efectiv in situatia in care sint doi presedinti concurenti - unul care poate convoca referendumuri sau dizolva Parlamentul si unul interimar, superior temporar, dar lipsit de prerogative. Aceste instrumente ce lipsesc presedintelui interimar reprezinta tocmai instrumente de care nu se poate folosi nici presedintele suspendat.
Din punct de vedere juridic, demisia prezinta si unele avantaje in raport cu suspendarea. In ipoteza suspendarii, referendumul care decide demiterea sau revenirea presedintelui in functie necesita, conform Legii 3/2000 pronuntarea intr-un sens sau altul a nu mai putin de jumatate dintre cetatenii inscrisi in listele electorale - ceea ce face improbabila demiterea lui Traian Basescu, dar si utilizarea de catre acesta a rezultatelor referendumului, ca expresie a legitimitatii pretinse. Neintrunind criteriile formale, referendumul este greu de folosit intr-un discurs politic.
Pe de alta parte, alegerile anticipate pentru Presedintie il pot reconfirma pe Traian Basescu si in conditiile prezentei la urne a mai putin de jumatate dintre alegatori (in turul al doilea), presedintele obtinind un al doilea mandat. Cu toate acestea, el va pierde efectiv jumatate din timpul acordat de Constitutie primului, dar va determina suprapunerea alegerilor parlamentare si a celor prezidentiale in 2012.




Categorie articol: 

Comentarii