Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Autorizatiile sanitare - un vis frumos nu numai pentru scoli

Controlul Autoritatii de Sanatate Publica in scolile brailene, chiar la inceputul anului scolar, a adus pe tapet o chestiune foarte cunoscuta si uzata: aproape 80% dintre scolile judetului Braila nu sint autorizate, iar in 32 de unitati scolare viata copiilor chiar este pusa in pericol. Acest ultim aspect nu a mai aparut pina acum in rapoartele Autoritatii si am dorit sa stim exact care sint scolile unde viata copiilor este pusa in pericol, pentru ca in aceasta situatie acestea ar trebui inchise. Nici un parinte nu si-ar trimite copilul la scoala daca ar sti ca tavanul clasei in care invata se poate prabusi oricind sau ca exista pericolul sa cada pur si simplu in WC-ul din fundul curtii.Rugati sa ne puna la dispozitie numele celor 32 de unitati scolare, cei de la Autoritatea de Sanatate Publica au spus ca nu au ce sa ne dea, pentru ca sint scolile care deja au fost publicate la noi in ziar, insa motivele pentru care institutiile amintite nu aveau autorizatie sanitara nu justifica expresia "pun viata copiilor in pericol".In raportul la care face referire Autoritatea de Sanatate, in care s-ar regasi cele 32 de scoli care pun viata copiilor in pericol, apar unitatile din mai multe sate, fiecare cu deficientele sale. La Ciresu este vorba de faptul ca mobilierul este vechi de 50 de ani, iar WC-ul este nevaruit si nevidanjat, la Scarlatesti instalatia de apa era fara filtru, ca si la Zavoaia, la Ulmu WC-urile erau insalubre, deteriorate si nevidanjate, iar in multe alte sate scolile figurau cu anexe social-sanitare insuficiente numeric si cu instalatii igienico-sanitare necorespunzatoare. Daca acestea erau conditiile care puneau viata elevilor in pericol, atunci inseamna ca nicaieri in judet nu s-ar mai putea invata, pentru ca sint mult mai multe scoli decit 32 care se incadreaza in aceste critici.Apa dintr-o fintina adinca de 80 de metriApa pe care o beau copiii la scoala din Scarlatesti este scoasa dintr-un put forat de la o adincime de peste 80 de metri. Compozitia chimica a apei nu este agreata de Autoritatea de Sanatate Publica, insa in sat nu exista o alta apa mai buna, putul forat de la scoala fiind cel mai adinc din sat. "Eu am fintina acasa si are in jur de 25 de metri. Majoritatea fintinilor din sat au in jur de 12 metri, asa ca la scoala copiii beau cea mai buna apa posibil. Ni s-a spus ca apa nu este potabila, dar copiii o beau pentru ca oricum este mai buna decit cea de acasa. Nu avem ce sa facem. Ne-ar mai trebui niste filtre, dar sint foarte scumpe", a spus invatatoarea Daniela Toba.Ca urmare, este de neinteles cum faptul ca elevii beau aceasta apa, mai buna decit cea de acasa, ar pune totusi in pericol viata copiilor.Problema apei nepotabile nu este numai in comuna Ciresu, ci in tot judetul. Specialistii din agricultura au spus ca ingrasamintele folosite timp de zeci de ani s-au infiltrat in sol si de aici au ajuns si in apa.WC-ul, din curtea scolii din Scarlatesti era neingrijit, o parte din acoperis chiar lipsea, ca sa nu mai vorbim despre usile de la cabine, care lipseau si ele, ca de altfel la cele mai multe WC-uri din mediul rural, insa edificiul era turnat din beton. Scoala arata destul de rau, fundatia era cu tencuiala cazuta, in cladire era un linoleum foarte vechi si scorojit. Se vedea ca se straduisera sa faca ceva pentru igienizare, dar fara prea multi bani. Directorul scolii, Ionel Bogdan, nu a fost de gasit."Ni se impun conditii imposibil de realizat: apa curenta - cind nici in sat nu este asa ceva"Ceva mai bine arata scoala din Ciresu, dar si aici erau probleme la grupul sanitar aflat in curte si nevidanjat. Primarul comunei Ciresu, Vasile Toba, a spus ca pentru felul in care arata scoala raspunde directorul, nu primarul. "De cind am fost director de scoala stiu cu ce probleme se confrunta. Nici nu ne mai chinuim sa obtinem autorizatii sanitare pentru ca ni se impun conditii imposibil de realizat: apa curenta - cind nici in sat nu este asa ceva, o anumita distanta a scolii fata de axul drumului. Acum nu stiu exact cu ce probleme se confrunta pentru ca gospodarirea scolii trebuie sa o faca directorul. Eu trebuie doar sa le dau bani si le-am dat. Fiecare scoala din comuna Ciresu a primit 40 de milioane de lei pentru igienizari si reparatii. Acum facem un studiu, la nivel de comuna, pentru alimentarea cu apa potabila, pentru ca apa de la fintinile forate este menajera. Noi am avut o retea de apa menajera, insa am inchis-o pentru ca taranii nu plateau si era si veche instalatia. Nici primaria nu are autorizatie sanitara", a spus primarul Vasile Toba.La scoala din Ulmu grupul sanitar era proaspat varuit, in interior bineinteles lipseau usile, insa constructia era turnata din beton si avea acoperis. Scoala nu avea apa curenta, iar elevii se spalau la lighean.Aceasta incursiune in citeva scoli din mediul rural, ne-a convins ca de fapt, toata populatia judetului este in pericol, pentru ca la scoala elevii au aceleasi conditii de acasa. Atunci cind comunele brailene vor intra macar in secolul XX, si scolile vor putea face acelasi pas. Pina atunci, Autoritatea de Sanatate Publica se spala pe miini ca Pilat din Pont, avertizind in van ca viata elevilor este in pericol.




Categorie articol: 

Comentarii