Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Autorităţile ar putea interzice creşterea porcilor în gospodăriile ţărăneşti

• un plan de măsuri ticluit de autorităţile de la Bucureşti ar urma să interzică repopularea gospodăriilor aflate pe o rază de 10 kilometri în jurul crescătoriilor de porci • este vorba despre gospodăriile unde s-au făcut deja eutanasieri în masă a porcilor, tocmai pentru protejarea marilor ferme • presa centrală a publicat un document din care reiese această intenţie  • conducerea DSV Brăila spune, însă, că deocamdată nu a fost emis oficial un astfel de ordin • în ciuda eutanasierilor masive, virusul pestei porcine africane continuă să se răspândească în judeţul Brăila • de câteva zile continuă, de asemenea, acordarea despăgubirilor la care au dreptul crescătorii particulari care au rămas fără porci

 

Un plan de măsuri care ar fi fost adoptat încă de la sfârşitul lunii august de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor ar lua în calcul interdicţia creşterii porcilor în gospodăriile populaţiei aflate pe o rază de 10 kilometri în jurul fermelor de suine. Astfel, s-ar încerca protejarea de virusul pestei porcine africane a crescătoriilor în regim industrial. Documentul făcut public de site-ul agrointel.ro şi preluat de presa centrală, prevede că trebuie făcută o depopulare a porcilor din gospodăriile de lângă ferme, prin determinarea crescătorilor particulari să îşi sacrifice animalele într-un timp cât mai scurt, fără posibilitatea repopulării gospodăriilor respective.

Deocamdată însă, autorităţile veterinare nu recunosc oficial existenţa unui astfel de ordin emis de ANSVSA. Gicu Drăgan, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare Brăila, ne-a declarat, ieri, că nu a primit nicio dispoziţie oficială referitoare la interzicerea repopulării gospodăriilor din judeţul Brăila unde au fost sacrificaţi porci în cadrul măsurilor de stopare a răspândirii virusului pestei porcine africane. “La momentul de faţă, nu avem nimic oficial în acest sens. Ştiu că au fost nişte discuţii referitoare la măsurile care ar trebui luate pentru eradicarea acestei boli nenorocite, dar încă nu s-a adoptat nimic concret. Dacă se va lua o decizie, se va stabili cum trebuie procedat, pentru cât timp ar trebui instituită o astfel de interdicţie, un an, doi, trei... Nu ştiu cum or să hotărască la Bucureşti, cum or s-o dea, vom vedea la momentul respectiv...”, ne-a declarat directorul Drăgan.

 

Cum s-a stopat pesta porcină în judeţul Brăila, acum 10 ani

Veterinarii spun că, în prezent, nu există o altă metodă de stopare a răspândirii virusului pestei porcine africane decât sacrificarea porcilor din gospodăriile unde apar focare de boală. “Spre deosebire de pesta porcină clasică, pentru care există vaccin, la pesta porcină africană genomul nu produce anticorpi, prin urmare nu se poate face un vaccin”, ne-a explicat directorul DSV Brăila. În 2007, la Brăila a apărut un focar de pestă porcină clasică, în Insula Mică, măsurile luate atunci prevenind răspândirea bolii în restul judeţului. “La momentul respectiv, au fost vaccinaţi cam 2.200 de porci dar, cu toate că aceştia fuseseră imunizaţi, s-a luat decizia să se procedeze la eutanasierea lor, pentru că încă puteau transmite virusul, prin fecale sau salivă. Măsura eutanasierii a fost dispusă de Ministerul Agriculturii, condus la acea vreme de ministrul Dacian Cioloş. Cert este că s-a reuşit stoparea răspândirii virusului, chiar dacă asta a presupus un efort uriaş, în condiţiile de teren din Insula Mică a Brăilei. Dar asta ne este meseria şi a trebuit să ne facem treaba!”, ne-a mai spus directorul Gicu Drăgan.

Cu pesta porcină africană apărută anul acesta lucrurile au stat cu totul altfel. După cum se ştie, din luna iulie, când a fost confirmat primul focar, în Insula Mare a Brăilei, virusul a reuşit să se răspândească rapid în numeroase sate din judeţ, în ciuda faptului că autorităţile veterinare au luat decizia de a eutanasia toţi porcii din localităţile afectate. Până la ora actuală, au fost ucişi aproape 30.000 de porci în gospodăriile populaţiei, însă virusul continuă să se răspândească. Ultimele cazuri au apărut, la începutul acestei săptămâni, în localităţile Lişcoteanca, Bărăganu, Scorţaru Nou, Gemenele şi Târlele Filiu. În total, aici au fost ucişi 126 de porci. Mai nou, nu se mai omoară toţi porcii din localităţile unde apare boala, ci doar cei din gospodăriile unde se confirmă prezenţa virusului. În faza iniţială, s-au omorât toţi porcii, explicaţia oficială fiind că astfel se încearcă protejarea marilor crescătorii de la Gropeni şi Tichileşti, unde se aflau efective de 140.000, respectiv 35.000 de exemplare. Până la urmă, boala a pătruns şi în aceste crescătorii, unde în prezent se lucrează la lichidarea completă a efectivelor de suine existente.

 

Continuă să vină banii de despăgubiri

Vestea bună este că, de la sfârşitul săptămânii trecute, au început să vină banii de despăgubiri, crescătorii de la sate primind contravaloarea porcilor care le-au fost omorâţi ca măsură de prevenţie. Contravaloarea aceasta a fost stabilită de o comisie specială, care ar fi trebuit să ţină cont de greutatea animalelor, vârsta acestora şi calităţile lor genetice. În realitate, prea puţini dintre porcii eutanasiaţi au fost cântăriţi efectiv înainte de a fi aruncaţi în gropile comune. Cu toate acestea, evaluările făcute “din ochi” de membrii comisiilor se pare că i-au mulţumit pe cei care au de primit bani. Până acum, s-au acordat despăgubiri în satele aferente comunelor Berteştii de Jos şi Stăncuţa, şi nu au existat nemulţumiri legate de valoarea sumelor acordate. Acestea pornesc de la 3-400 lei şi pot ajunge la peste 5.000 de lei, în funcţie de numărul porcilor aflaţi în gospodărie în momentul eutanasierii şi a greutăţii lor. Ieri, se plăteau despăgubirile în localităţile Băndoiu, Măgureni şi Plopi, din Insula Mare a Brăilei.

Până ieri, autorităţile brăilene trimiseseră la Bucureşti 1.463 dosare de despăgubire, aferente unui număr de 14.353 de porci, pentru care Guvernul avea de plată suma totală de 13,94 milioane de lei. Mai sunt în lucru şi alte dosare, până vor fi despăgubiţi toţi crescătorii particulari. Urmează apoi să se acorde despăgubiri şi celor două ferme de la Gropeni şi Tichileşti, sumele cuvenite acestora fiind de ordinul milioanelor de euro.




Categorie articol: 

Comentarii