Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Aurul confiscat de militie se intoarce la proprietari

Brailenii isi amintesc, desigur, de "dictatura proletariatului", de cozile interminabile, de lozincile sforaitoare ce acopereau cladirile mai acatarii, de groaza pe care o inspirau Militia si Securitatea pina in anul 1989. Putini stiu insa despre suferintele inimaginabile ale celor care au avut de-a face cu "cozile de topor" ale dictatorilor comunisti, despre dramele familiilor ramase pe drumuri si crimele savirsite de tortionari in numele "socialismului". Floarea intelectualitatii interbelice, comerciantii, preotii, ofiterii de cariera, gospodarii satelor si toti cei care aveau oarece avere au fost pur si simplu spulberati de pe fata pamintului, desi agonisisera totul prin munca cinstita, fara sa plece grumajii in fata slugoilor comunisti. Teroarea instaurata in Romania, odata cu preluarea puterii de catre guvernul lui Petru Groza, a aruncat in temnite sute de mii de oameni, carora li s-au confiscat averile si li s-au nationalizat in mod abuziv locuintele, fabricile si pravaliile.Mai mult, in baza Legii 284/1947 modificata prin Decretul 209/1950, toti cei care detinusera monede sau obiecte din aur au fost arestati si condamnati la ani grei de temnita, fiindu-le confiscata, totodata, agoniseala de-o viata, pe motiv ca "lovesc in economia nationala". Dupa '89, statul roman a emis mai multe acte normative, ca sa repare greselile trecutului, desfiintind, astfel, niste legi aberante si nedrepte. Astfel, potrivit OUG nr. 190/2000 privind regimul metalelor pretioase din Romania si a Legii nr. 261/2002, orice cetatean roman poate "sa dobindeasca si sa detina orice cantitate de obiecte, bijuterii, monede (...) din aur, inclusiv lingouri si bare". Conform acelorasi acte normative, toti cei ale caror obiecte din aur - bijuterii, monede, pietre pretioase etc. - fusesera preluate in mod abuziv in perioada 1946 - 1990, puteau solicita instantei de judecata restituirea lor. Daca obiectele confiscate "nu se mai regasesc fizic" - de exemplu, monedele de aur confiscate pina in anul 1978 si depuse la BNR care au fost valorificate in folosul statului - se vor acorda despagubiri.Drama comerciantului Costache S. ChiriacDin pacate, aproape toti cei jefuiti de comunisti erau morti la data intrarii in vigoare a Legii 261, ori plecati definitiv din tara. Cu toate acestea, au existat citiva braileni care au solicitat restituirea aurului furat de militieni si securisti. Printre acestia, s-a aflat pensionarul Eugeniu Chiriac, fiul comerciantului Costache S. Chiriac - unul dintre cei mai mari podgoreni din citi au existat pe meleagurile noastre. In anul 1958, negustorul de vinuri a fost condamnat la 11 ani de temnita grea, de catre "Tribunalul Popular" (!) fiindu-i confiscata si averea, intrucit detinuse monede de aur, lovind, vezi Doamne, in economia nationala. Prin aceeasi sentinta nedreapa, au mai fost condamnati: comerciantul Cezar Filipescu - care detinuse o distilerie de alcool si caruia ii fusesera confiscate 247 monede de aur -, Nicolae Petcu (35 de monede aur), Ion Badulescu (25 monede aur) si Maria Baciu (14 monede). Dupa doar 5 luni de la arestare, Chiriac a murit in puscarie. Cu zece ani mai inainte, statul comunist ii luase casele, moara, brutaria si viile.Sentinta din 1958 ii prezenta pe inculpati drept "dusmani ai poporului", care "au lovit in economia nationala". In realitate, Costache Chiriac facuse avere muncind din greu, inca de la virsta de 11 ani, cind intrase ucenic la o pravalie din Focsani. Fiu al unor tarani gospodari din Tamboiesti, jud. Rm. Sarat (acum, jud. Vrancea), Chiriac a venit la Braila si s-a apucat de circiumarie, reusind, in citiva ani, sa construiasca o moara, o brutarie si citeva proprietati, cultivind totodata vii si cumparind masini si utilaje. Pe strada Transilvaniei nr. 40, erau cindva pivnitele unde se imbuteliau vinurile si otetul "Costache S. Chiriac". Le-a pierdut pe toate, dupa 1947. Se spune ca, in momentul confiscarii aurului - pe care-l cumparase de la zarafi, din pricina devalorizarii leului si stabilizarii monetare -, Chiriac fusese jefuit de vreo 400 de monede, nu de 114, cit scrisese militianul in procesul-verbal. O galeata de aur, cum spunea fiul acestuia. Era vorba de aur fin, de 24 de carate: lire sterline (asa-numitii "cai englezesti"), franci francezi ("cocosei de aur"), franci elvetieni, franci belgieni, lei romanesti ("poli" de aur), ruble rusesti ("gubloni") si dolari de aur americani, din secolul XIX. Odata cu aurul, comunistii i-au confiscat si bruma de avere pe care negustorul de vinuri o mai avea atunci: citeva utilaje, mobilierul inclusiv patul, casa de bani, ceasul de perete cu pendula.In 2003, fiul comerciantului, Eugeniu Chiriac, a solicitat instantei restituirea celor 114 monede de aur confiscate de comunisti. Dupa mai bine de trei ani de procese, anul trecut, judecatorii i-au dat cistig de cauza, BNR urmind sa-i restituie echivalentul cantitatii de 723,769 grame aur fin. La pretul gramului de aur, reclamantul ar fi trebuit sa primeasca vreo 394 de milioane de lei vechi. Bineinteles, din respectiva suma, el trebuie sa scada cheltuielile facute in anii de proces.




Categorie articol: 

Comentarii