Gata, am scapat de nevralgia majorarii pensiilor. Legea a intrat in vigoare si de-acuma e treaba Guvernului sa se scobeasca de parale. Toata lumea e fericita - batrinii ca vor avea ceva mai multe parale, cei tineri ca nu-si vor mai auzi parintii plingindu-se ca nu le ajung banii pentru tratament sau intretinere. Pe undeva, o mica indoiala persista: va da totusi Guvernul banii? Exemple de legi nerespectate chiar de Guvern exista: de exemplu, salariul minim brut de 880 de lei la angajarea personalului cu studii superioare. Chiar luna trecuta ziarele si televiziunile au aratat Executivul cu degetul pentru ca "a uitat" de medicii rezidenti si de profesorii debutanti, angajati pe lefuri mai mici decit spune legea. Apoi, cu cit vor creste, totusi, pensiile? Aici raspunsul nu este tocmai limpede. Legea spune, la articolul 80, alineatul 3, ca "Valoarea punctului de pensie, determinata conform prevederilor alin.(1) sau (2), nu poate fi mai mica de 37,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, incepind cu 1 ianuarie 2008, respectiv de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, incepind cu 1 ianuarie 2009." Asadar, toate pensiile din sistemul public vor creste proportional cu un anumit procent, fara nici o diferentiere. Dar care va fi acel procent? "Incompetentii" ministri ai Economiei si Finantelor si al Muncii nu au indicat clar pe ce surse de finantare se bazeaza noua lege a pensiilor, aratind spre un alt proiect de lege care abia se coace acum - legea bugetului de stat pentru anul viitor - care ar cuprinde inclusiv justificarea cresterii pensiilor cu un volum total estimat la aproape 2,5 miliarde de euro in 2008. Astfel, nu ne ramine decit sa o luam babeste: anul acesta, nivelul salariului mediu brut folosit la calculul bugetului de stat este de 1270 lei. La anul - depinde ce va decide Parlamentul, dar valoarea de la care pleaca discutiile este 1515 lei (cu 19% mai mare). Astfel, punctul de pensie, care devine 37,5% din salariul mediu brut, va ajunge la valoarea de 568 de lei, fata de 396, media de anul acesta. Initiatorii legii sustin ca asta va insemna un salt de 43% pentru toate pensiile din domeniul public, incepind cu luna ianuarie 2008. Teoretic, s-ar intelege ca cine va avea in decembrie 400 de lei pensie, in ianuarie va primi 572 de lei, iar cei cu 1000 de lei pe fluturas se vor trezi dupa Anul Nou cu 1430. Lucrurile nu stau chiar asa: pensiile au crescut cite un pic de-a lungul anului 2007, la fel ca si salariul mediu brut. Mai trebuie adaugat ca suma care trece de 900 de lei se impoziteaza ca orice venit, cu 16%. In fine, Casa Judeteana de Pensii va avea ultimul cuvint in stabilirea sumelor de pe cupoane.
Dincolo de toate aceste calcule si de sperantele celor in virsta, mai exista o dilema: de ce s-a agatat presedintele de sursele de finantare pentru majorarea pensiilor? Este evident ca politicianul Basescu - mentor al unui partid parlamentar binisor cotat, dar si potential candidat la inca un mandat prezidential - n-ar face greseala sa intoarca spatele la 5,5 sau 6 milioane de oameni, aproape jumatate din populatia cu drept de vot. Sa fie orgoliul celui care a pierdut laurii unei legi populiste? Sa fie posesorul exclusiv al unor informatii sau prognoze de natura financiara ingrijoratoare la care cei de rind nu au acces? Sau doar a dorit sa determine Guvernul Tariceanu sa-si ia la modul cel mai serios masurile de precautie in vederea aplicarii corecte a legii? Cum romanii nu au fost niciodata pusi in garda atunci cind au intervenit schimbari de anvergura in viata societatii, singurul raspuns cu care va trebui sa ne consolam, cel putin o perioada, este: om trai si om vedea. Sa speram ca bine, in ambele cazuri.
Dincolo de toate aceste calcule si de sperantele celor in virsta, mai exista o dilema: de ce s-a agatat presedintele de sursele de finantare pentru majorarea pensiilor? Este evident ca politicianul Basescu - mentor al unui partid parlamentar binisor cotat, dar si potential candidat la inca un mandat prezidential - n-ar face greseala sa intoarca spatele la 5,5 sau 6 milioane de oameni, aproape jumatate din populatia cu drept de vot. Sa fie orgoliul celui care a pierdut laurii unei legi populiste? Sa fie posesorul exclusiv al unor informatii sau prognoze de natura financiara ingrijoratoare la care cei de rind nu au acces? Sau doar a dorit sa determine Guvernul Tariceanu sa-si ia la modul cel mai serios masurile de precautie in vederea aplicarii corecte a legii? Cum romanii nu au fost niciodata pusi in garda atunci cind au intervenit schimbari de anvergura in viata societatii, singurul raspuns cu care va trebui sa ne consolam, cel putin o perioada, este: om trai si om vedea. Sa speram ca bine, in ambele cazuri.
