Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Asta ne-a îngenuncheat mai tare decât virusul!

Haos, neputinţă, năuceală, declaraţii contradictorii. Autorităţile par depăşite, dezorganizate, incapabile să fie ferme în decizii şi abordări.

Acuzaţii, mai mult sau mai puţin fondate, dar aruncate la grămadă, iresponsabil, în spaţiu public, ameninţări, jigniri, promisiuni deşarte, fake news-uri distribuite alandala, voit sau nu. Opoziţia n-are mamă, n-are tată.

Neîncredere, hăhăială, jemanfişism, pe de o parte. Teamă, dezgust, apeluri disperate, de cealaltă. Tipic pentru un popor pe care cei 30 de ani de democraţie l-au dezbinat cum nimeni şi nimic n-a mai izbutit vreodată să o facă în întreaga lui istorie.

NEPUTINŢĂ.

Încercarea majoră la care ne-a supus coronavirusul, fizic, psihic şi emoţional, e mult prea grea pentru noi, ca naţie. Pur şi simplu nu suntem capabili să o depăşim. Ba mai grav, cu cât criza se adânceşte mai mult, cu atât parcă ne dorim să ne cufundăm şi mai tare.

Aşa e, n-om muri toţi de Covid... la propriu. Dar economic şi social suntem deja cu un picior în groapă. Salariat, pensionar sau întreţinut de stat, copil, tânăr sau bătrân, sărac ori bogat, cetăţean model sau vreun nechibzuit pentru care legea e tocmeală. Tuturor o a doua izolare ne va fi fatală. Pentru că mediul privat n-ar mai face faţă, cu greu ar mai putea să-şi revină dintr-o a doua carantinare. Iar slăbirea lui va genera un efect de domino în întreaga societate.

Pentru că un mediu privat sleit financiar înseamnă ioc bani! Pe limba unora, ioc bani pentru alocaţii şi ajutoare sociale. Sistemul sanitar, şcoala, investiţiile pe ei oricum nu-i interesează. Ei doar cu chermeza, Florin Salam şi grătărelul. Ce lockdown, ce shutdown economic, astea-s OZN-uri pentru ei. Tocmai de aceea le e foarte uşor să nu respecte regulile, pentru că pur şi simplu nu înţeleg că prostia lor, de data aceasta, va afecta pe toată lumea, la grămadă, inclusiv pe cei care, din munca lor îi hrănesc. Ei sunt efectul lipsei de educaţie, al unui interes (în adevăratul sens al cuvântului) scăzut al statului pentru mediile defavorizate. Sunt greu de gestionat şi controlat. Sunt vectori perfecţi pentru răspândirea virusului, un real pericol pentru comunităţile din care fac parte.

Apoi, mai sunt teribiliştii, dar şi adepţii teoriilor conspiraţiei, cei care înghit pe nemestecate toate tâmpeniile debitate pe internet, despre forţe oculte, popoare alese şi interese meschine. Masca pentru ei e antenă 5G, virusul nu există, bolnavii şi morţii sunt doar cifre umflate de medici... tot felul de fantasmagorii cărora preferă să le dea crezare în detrimentul propriei protecţii. Lor le dă apă la moară proasta comunicare, exagerările din discursuri, proasta gestionare a resurselor, corupţia. Poartă mască! Ni se spune şi li se spune. Dar peste 5 minute, o altă voce anunţă că jumătate dintre transporturile cu măşti sunt ilegale, nu ştiu câte tipuri sunt contrafăcute, iar cel mai mare importator e din clanul lui Nuţu Cămătaru... sau care or mai fi. La mintea lor, şi aşa împrăştiată, un discurs extremist – şi sunt o groază – face furori. Şi ei sunt vectori perfecţi!

Şi, în sfârşit, ultimii, dar nu cei de pe urmă, categoria celor care şi-au pierdut încrederea în sistem, în autorităţi, în instituţiile statului şi oamenii care le reprezintă.  Iar categoria aceasta, din punctul meu de vedere, este cea mai mare. Doar că parte din ea, de data aceasta, de teamă, din bun simţ, din respect ori grijă pentru ceilalţi, reuşeşte să-şi înfrâneze pornirile. Oamenii aceştia respectă regulile doar pentru că sunt conştienţi de riscuri, sunt educaţi şi empatici. Respectă, dar asta nu-i împiedică să vadă gafele, bâlbele, neputinţele, exagerările, haosul, discursurile şi iresponsabilităţile.

Ce mai, trăim vremuri grele, incerte! Şi, culmea, ni le mai îngreunăm şi noi... chiar nu e cazul să punem totul pe seama virusului. El doar a amplificat tare, a accelerat procese, a scos mizerii de sub preş.

Efecte previzibile când ai o clasă politică dezbinată, care îşi urmăreşte doar propriul interes sau de grup, care în loc să-şi unească forţele la greu, trage totul pe propria spuză. Asta înseamnă să ai instituţii aservite, care în loc să apere drepturile comune ale cetăţenilor îşi apără propriile scaune şi venituri. Asta înseamnă să alegi întotdeauna răul cel mai mic, să te laşi condus de ignoranţi şi incompetenţi.

Pe noi, românii, asta ne-a îngenuncheat mai tare decât virusul.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii