Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Astăzi la raport, Vasile Varga

“Parlamentarul  trebuie să conştientizeze că cei care i-au dat votul şi-au pus în acest vot şi speranţă”, declară deputatul PNL • citiţi mai jos raportul lui Vasile Varga , care se adresează  direct brăilenilor

 

71 de propuneri legislative, dintre care 12 promulgate legi şi altele aflate în diferite stadii de dezbatere, 25 de întrebări şi interpelări, 21 de declaraţii politice şi 15 de luări de cuvânt. Aşa s-ar putea rezuma activitatea mea de parlamentar în mandatul 2012 – 2016, perioadă în care am fost membru al Comisiei Juridice, de Disciplină şi Imunităţi din Camera Deputaţilor, iar din noiembrie 2015, secretar al acestei comisii. în spatele cifrelor a stat, însă, permanent, preocuparea mea faţă de cei care mi-au oferit încrederea lor la scrutinul din 2012 şi pe care i-am consultat mereu, în întâlnirile pe care am continuat să le am cu brăilenii, în toate cartierele oraşului, şi după ce a trecut campania electorală, sau în cadrul audienţelor desfăşurate la biroul meu parlamentar.

Din acest permanent contact cu oamenii din colegiul în care am fost ales, am aflat o serie de neajunsuri pe care, din postura de deputat, am încercat să le repar. Am făcut demersuri pentru a scoate din facturile brăilenilor apa pluvială pe care o plăteau, am interpelat ministrul sănătăţii, la sesizarea medicilor de familie din Brăila, referitor la contractul-cadru în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. I-am sesizat ministrului Economiei pericolul ca Centrala de la Chiscani, modernizată cu 48 de milioane de dolari, să fie închisă, iar 270 de salariaţi să rămână pe drumuri. Am făcut demersuri la Ministerul Administraţiei Publice pentru a debloca banii pentru investiţiile realizate de primăriile din judeţul Brăila şi care întârziau nepermis de mult. Am atenţionat ministrul Mediului asupra riscului de a se închide amenajarea piscicolă de la Esna, comuna Movila Miresei. Nu am ezitat să sesizez Ministerului Muncii asupra unor situaţii concrete, privind dreptul la pensie al unor brăileni. Am intervenit pentru ca Judecătoria Însurăţei să nu fie desfiinţată şi omenii să nu fie purtaţi pe drumuri.

 

Modificarea  legii de autorizare a construcţiilor a venit în sprijinul a mii de familii brăilene

În ultima vreme s-a creat o imagine generală că parlamentarii merg să doarmă în Parlament. Poate se întâmplă aşa, cu unii dintre cei care au ajuns în forul legislativ al ţării dintr-o întâmplare şi fără o ţintă personală. Ca om care provine şi cunoaşte bine domeniul juridic, am plecat în Camera Deputaţilor decis să schimb lucruri strâmbe şi nicidecum să mă odihnesc sau să urmăresc vreun folos material. De altfel, indemnizaţia de parlamentar am preferat să o tranform în burse pentru elevi sau studenţi merituoşi, dar cu situaţie materială precară, un subiect, însă, asupra căruia am preferat să păstrez discreţie. Dicuţiile cu brăilenii, cu specialişti în diferite domenii, au stat la baza unor demersuri legislative, unele tranformate deja în legi care se aplică şi de care beneficiază toată lumea.

Consider că una dintre cele mai importante reuşite a fost modificarea

legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, care a uşurat intabularea unor imobile, mai ales a celor ridicare înainte de 2001. Erau cazuri de oameni care nu deţineau acte asupra imobilelor construite acum 20-30 de ani şi care, până la apariţia acestei legi, nu-şi puteau înscrie dreptul de proprietate în Cartea Funciară. Situaţii întâlnite atât în mediul urban, cât şi în zona rurală, unde marea majoritate a proprietarilor au dobândit bunuri imobile prin succesiune de la părinţi, fără acte de proprietate.

De asemenea, după ce am constatat că existau decalaje majore între pensii, în funcţie de anul înscrierii la pensie, am considerat o datorie să mă implic în procesul de recorelare a veniturilor celor care au muncit o viaţă, în sensul corectării echitabile a acestora.

Am fost iniţiator al Legii dării în plată, pentru că am considerat că, pe o piaţă dominată de o dictatură a băncilor, şi clienţii trebuie protejaţi, iar legea repară dezechilibrul şi lipsa onestităţii contractuale. Şi băncile trebuie să îşi asume propria responsabilitate şi să împartă riscul cu oamenii.
Actul normativ introduce o nouă abordare în relaţia dintre creditori şi debitori, în sensul împărţirii riscului şi corectării unor nedreptăţi şi dezechilibre cu care mulţi dintre clienţii băncilor se confruntă în prezent.

Am fost mereu de părere că un parlamentar trebuie să fie, îninte de orice, un om responsabil, care să conştientizeze că cei care i-au dat votul şi-au pus în acest vot şi speranţă. De aceea, prin toată activitatea pe care am desfăşurat-o, am încercat să rezolv problemele oamenilor şi ale comunităţii brăilene pe care am reprezentat-o în principalul for legislativ al ţării, care este Parlamentul României.

 
Vot împotrivă în “marţea neagră”

În celebra “marţea neagră”, în care PSD a încercat să impună un vot favorabil pentru amnistie şi graţiere şi care ar fi aruncat România într-o etapă de feudalism democratic, în cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, am votat împotriva acestui demers. Pentru asemenea lege ar fi fost nevoie de o dezbatere mai largă şi transparentă. PSD a mai venit cu o tentativă de a modifica în Parlament Codul Penal, cu modificări ce vizează dezincriminarea conflictului de interese. În esenţă, conflictul de interese este infracţiune în orice sistem penal modern şi apare atunci când un funcţionar public ia decizii prin care el, personal, familia sau partenerii de afaceri au beneficii patrimoniale. Cu alte cuvinte, atunci când bugetul public e prejudiciat, iar legile sunt încălcate. În şedinţa Comisiei Juridice am solicitat încă de la început scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului respectiv. De altfel, noi, liberalii din Camera Deputaţilor, am iniţiat dezbaterea „De ce nu este necesară o lege a amnistiei şi graţierii”.

 

Iniţiativă legislativă în urma cumplitului accident de pe şoseaua Buzăului

Tragismul accidentului produs în luna aprilie la Brăila, când cinci oameni nevinovaţi au fost spulberaţi într-o staţie de autobuz, m-a determinat să demarez paşi concreţi pentru ca astfel de drame să nu mai fie posibile. Tragedia putea fi evitată dacă medicul ar fi anunţat poliţia că şoferul suferă de epilepsie, o boală pentru care permisul de conducere se suspendă. Am demarat procedura de modificare a Legii privind circulaţia pe drumurile publice (codul rutier), iar una dintre modificări constă în faptul că examinarea medicală în vederea obţinerii permisului de conducere se va face în unităţi de asistenţă medicală autorizate din fiecare judeţ, iar lista acestor unităţi medicale va fi stabilită prin ordin al Ministrului Sănătăţii şi va fi afişată pe site-ul poliţiei rutiere.

Legea are acum o prevedere ambiguă, din care nu rezultă clar dacă medicul de familie sau o unitate autorizată poartă responsabilitatea vizavi de controlul şoferului. Acum, dubiile dispar şi, în plus, cea mai importantă prevedere este că orice medic, nu doar medicul de familie, atunci când constată că o persoană prezintă afecţiuni de natură să pună în pericol siguranţa traficului, va informa acea persoană că, în 24 de ore, este obligată să solicite unei unităţi de asistenţă medicală autorizate examenul medical necesar.

După efectuarea examenului medical, unitatea autorizată va transmite atât medicului care a descoperit afecţiunea pacientului, cât şi poliţiei rutiere, că persoana respectivă este inaptă să conducă o maşină, evident dacă se constată acest lucru. Şi în cazul în care persoana respectivă este capabilă să conducă, medicul care a avut suspiciuni va fi informat. Dacă medicul care a îndrumat pacientul nu primeşte în 30 de zile niciun semnal din partea unităţii medicale autorizate privind starea pacientului, va comunica direct poliţiei rutiere numele, prenumele şi codul numeric personal al persoanei şi faptul că a fost îndrumată să se prezinte la o unitate specializată. În acest fel se responsabilizează atât medicii, cât şi poliţia, pentru ca suferinzii care pun în pericol traficul să nu mai ajungă la volan.

 

Sprijin pentru personalul auxiliar din justiţie

Pentru că ştiu foarte bine specificul muncii, responsabilitatea şi condiţiile speciale în care lucrează, am susţinut propunerea legislativă de completare a Legii privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. La împlinirea vârstei de 60 de ani şi cu o vechime în specialitate de 25 de ani, grefierii şi personalul auxiliar vor beneficia de pensia de serviciu.

 

O reparaţie pentru piloţii civili din România

Am luat iniţiativa, la care s-au alăturat şi alţii, de a modifica prin lege Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, după ce mi-au fost semnalate discriminări inacceptabile într-un stat de drept. În urma recalculării pensiilor de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, în 2010, pensiile nu au fost de fapt recalculate, ci confiscate abuziv şi reduse cu procente cuprinse între 40 şi 97% faţă de pensiile aflate deja în plată.
Mii de procese au apărut pe rolul instanţelor din toată ţara, care au dat dreptate protestatarilor. Inechitatea a fost eliminată prin modificarea legislativă a statutului personalului aeronautic civil, care a restabilit egalitatea de tratament pentru persoane aflate în situaţii identice.

 

Tichete de călătorie gratuite şi pentru însoţitori

Am participat la modificarea Decretului privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de comunişti şi celor deportate în străinătate ori prizonieri de război, modificare prin care tichetele de călătorie destinate victimelor regimului comunist au devenit transmisibile către soţul/ soţia sau către alte persoane mandatate de titulari.

 

Propuneri legislative transformate în legi

  • Lege privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (Legea 202/2015 )
  • Legea de modificare a Legii nr.286/2009 privind Codul Penal (Legea 159/2014 )
  • Legea înfiinţării, organizării şi funcţionării Academiei de ştiinţe Juridice din România (Legea 139/2015 )
  • Legea privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi (Legea 229/2015 )
  • Legea instituirii Zilei Naţionale pentru Adopţie (Legea 21/2014 )
  • Legea de modificare şi completare a Legii dialogului social (Legea 1/2016 )
  • Legea privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România (Legea 83/2015 )
  • Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite (Legea 77/2016)
  • Completarea Legii privind protejarea monumentelor istorice (Legea 109/2016)
  • Completarea Legii cinematografiei (Legea 110/2016)
  • Modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale (Legea 141/2016)

 
În activitatea parlamentară, m-am implicat în câteva domenii pe care le-am considerat de maxim interes pentru democraţie şi pentru comunitatea în care trăiesc:

  • Pachetul de legi privind achiziţiile publice;
  • Organizarea şi desfăşurarea votului prin corespondenţă al cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
  • înfiinţarea Secţiei de ştiinţe juridice din cadrul Academiei Române;
  • Prima intabulare a terenurilor agricole şi forestiere;
  • Alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

În plus, în acest moment, se află în diferite stadii de analiză şi aprobare mai multe proiecte de legi, al căror iniţiator am fost şi care vizează  sectoare importante.




Categorie articol: 

Comentarii