Mergi la conţinutul principal

Asistenţii personali ai persoanelor cu handicap, la mila autorităţilor

* aceştia sunt plimbaţi între angajatori, de la care încearcă să obţină negaţie pentru a primi indemnizaţia de şomaj * oamenii, majoritatea asistenţi ai copiilor lor ori ai altor rude, se tem că îşi pierd asigurările de sănătate şi drepturile la pensie

Din lipsa banilor, Primăria Brăila a trimis în şomaj, de la începutul anului, circa 170 de asistenţi personali ai persoanelor cu handicap. În schimb, municipalitatea plăteşte din bugetul local indemnizaţii persoanelor cu handicap, egale cu salariile însoţitorilor care au fost concediaţi. Dacă bugetul local a scăpat de plata dărilor către stat, aferente salariilor, presiunea s-a mutat pe bugetul fondului de şomaj. Încercarea guvernanţilor de a pasa autorităţilor locale responsabilitatea de a angaja şi salariza asistentul personal sau de a asigura indemnizaţia lunară, "uitând" să asigure şi fondurile necesare, se răsfrânge, până la urmă, tot în buzunarul contribuabilului.

170 de asistenţi personali trimişi în şomaj

Municipalitatea brăileană a luat decizia de a elimina din schema de personal o parte dintre asistenţii personali, lucru care s-a şi întâmplat începând din primăvară, nu fără a stârni nemulţumiri în rândul celor vizaţi. Hotărârea este motivată pe o decizie a guvernanţilor dată la începutul anului, care limitează cheltuielile de personal ale administraţiei. Astfel, au fost concediaţi 170 de asistenţi personali, pentru care Primăria nu mai este nevoită să suporte dările către stat aferente salariilor. În schimb, plăteşte indemnizaţii persoanelor cu handicap, în cuantum egal cu salariile nete ale asistenţilor, de circa 500 lei lunar. Până acum, au fost eliminaţi din schema de personal în primul rând asistenţii personali care beneficiau şi de pensie, apoi a venit rândul celor cărora le-a expirat durata de un an a contractului individual de muncă, acesta nemaifiind reînnoit. "Salariile pe care le plătim sunt legate de o formulă bugetară, cât primim de la nivel naţional şi cât putem contribui la nivel local. Deoarece bugetul de la nivel naţional s-a redus drastic, noi încercăm să dăm bani sub formă de indemnizaţii persoanelor cu handicap. Suma este aproape identică cu salariul net pe care-l primeau însoţitorii, doar că nu mai poartă toate dările", a spus primarul Aurel Simionescu.

Asistenţii personali cred că în acest fel nu s-a rezolvat mai nimic, decât că s-a pus presiune suplimentară pe bugetul fondului de şomaj, autoritatea locală neavând în continuare resurse financiare pentru a asigura îngrijirea corespunzătoare a persoanelor cu handicap grav. Aşa se face că, până la finele anului, vor mai fi daţi afară încă vreo 200 de asistenţi personali, după cum ne-a precizat Nicoleta Oancea, directorul Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei. Practic, se poate considera că, din banii contribuabilului, statul risipeşte dublu cu asistenţii personali şomeri, pentru că acestora li se acordă indemnizaţie de şomaj, iar persoanelor cu handicap grav trebuie să li se asigure indemnizaţie de însoţitor şi asistenţă de specialitate, permanentă, din partea autorităţii locale.

Pericol de a-şi pierde asigurările de sănătate şi drepturile la pensie

Nemulţumirea asistenţilor personali concediaţi este legată de hăţişul birocratic prin care trebuie să treacă pentru a primi indemnizaţia de şomaj. În primul rând, ei trebuie să obţină viza pe carnetul de şomer. În cazul în care sunt vacante locuri de muncă adecvate pregătirii lor, sunt trimişi la firmele care fac angajări, deşi ei nu se pot angaja având în vedere faptul că au în grijă o persoană cu nevoi speciale. Numai după ce reuşesc să obţină negaţie de la trei dintre astfel de societăţi, asistenţii şomeri se pot întoarce la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru viză. Iar aceste drumuri între AJOFM şi diverse firme angajatoare se repetă lună de lună. Apoi, sunt obligaţi ca pe durata şomajului să participe la diverse cursuri de formare profesională, gratuite, care se presupune că i-ar ajuta să-şi găsească mai uşor un loc de muncă. Loc de muncă pe care, aşa cum am arătat, ei nu şi-l doresc. În tot acest timp, oamenii, majoritatea asistenţi ai copiilor lor ori ai altor rude, nu au în grija cui să lase aceste persoane cu handicap grav, care au dreptul legal de a avea însoţitor. În plus, asistenţii personali concediaţi se tem că, odată cu încetarea şomajului, îşi pierd asigurările de sănătate, drepturile la pensie şi nu-i mai pot însoţi gratuit la recuperări. "Am un copil autist, în vârstă de 6 ani şi am fost asistentul lui. Când am fost programată la şomaj să-mi pună viza, mi-au spus că sunt locuri de muncă disponibile pentru pregătirea mea, în confecţii, şi m-au trimis la trei firme. Am mers la fiecare dintre ele ca să iau negaţii, dar este umilitor, trebuie să ne milogim, să explicăm situaţia pe care o avem acasă şi nu ne înţelege toată lumea. La una dintre firme, directoarea mi-a spus că are impresia că eu nu vreau să muncesc. Cum pot să-mi las copilul autist singur în casă şi să merg la muncă? Sunt o mamă singură şi trebuie să mă descurc din indemnizaţia de handicap, de 510 lei, plus alocaţia dublă a copilului, de 84 lei şi un buget complementar de 91 lei. După ce ne-a dat afară de la Primărie, ne-au luat şi legitimaţiile gratuite pe transportul în comun. Copilul va merge la grădiniţa specială şi până acolo eu schimb două mijloace de transport. Sunt nişte cheltuieli destul de mari pentru mine", ne-a spus Iuliana Ciortan, unul dintre asistenţii concediaţi în această vară.

Directorul Direcţiei de Asistenţă Socială a precizat că s-a propus colaborarea cu Fundaţiile "Speranţa" şi "Trebuie", pentru a veni în sprijinul mamelor care nu au cu cine să lase copiii acasă, pe perioada cât trebuie să meargă la cursurile de formare profesională.

De asemenea, autorităţile locale au făcut demersuri la Ministerul Finanţelor pentru suplimentarea fondurilor, acţiuni rămase, până acum, fără răspuns. Primarul municipiului a promis că, atunci când bugetul o va permite, asistenţii personali concediaţi vor fi reangajaţi.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro