Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Artistii plastici braileni au pictat sala de sedinte a Primariei Macin

Artistii plastici braileni participa in aceasta vara la Tabara de creatie Macin, in perioada 10 - 22 august. Spre deosebire de alte tabere de creatie, cind artistii incearca sa imortalizeze frumusetea naturii sau a orasului in care isi petrec cele citeva zile, de aceasta data ei au incercat, si au reusit, sa surprinda intr-o pictura murala istoria unui oras, de la formare pina in timpurile moderne. O intreprindere temerara, pe care au reusit sa o rezolve cu brio, astfel ca sala de consiliu a orasului Macin este una dintre putinele din tara care se poate mindri cu asa ceva. Mai sint citeva zile pina la finalul Taberei de creatie, insa pictura este aproape gata. Cei sase artisti plastici - Gheorghe Mosorescu, Hugo Maracineanu, Marius Teodorescu, Vasile Gaita, Ionel Radu si Sterica Badalan din Galati - care au participat la realizarea ei sint multumiti de cum a iesit totul. Satisfactia lor se observa din modul in care lucreaza - cu foarte multa placere. Vineri dimineata, in sala de consiliu a Primariei Macin artistii cintau si desenau. Desi era abia dimineata, iar canicula din aceste zile isi facea deja simtita prezenta, fiecare artist stia bine ce are de facut si se muncea cu spor. Doi dintre ei lucrau la pictarea ramei, iar ceilalti la detaliile compozitiei. "Este foarte cald, insa cu ajutorul lui Dumnezeu o sa terminam si o sa incheiem mai lumesc, la o crama", a spus Marius Teodorescu. Artistii au mai mai fost la crama in urma cu citeva zile, fiind impresionati de calitatea vinului de la "Alcovin" Macin si de modul in care se desfasoara procesul tehnologic. "Este extraordinar cum urmaresc vinul de cind este stors din strugure si pina cind se matureaza. Vinul are o puritate deosebita, iar peste tot este o curatenie exemplara. In acea seara la crama am cunoscut si un artist care cinta la tambal: Radu Seu. Este extraordinar cum reusea sa redea acea bogatie de sunete la tambal. A cintat "Bolero" de Ravel, "Sonata lunii" de Beethoven si o compozitie proprie, "Meditatie". Noi am lucrat aproximativ sapte ore pe zi la schite si la acest perete si in weekend vom termina. A fost destul de dificil sa ne documentam asupra unor aspecte ale portului traditional - unii cetateni au fost destul de reticenti cu noi, insa am reusit si credem ca este o lucrare reusita", a explicat Hugo Maracineanu. Artistii au vazut lucrarea ca pe o pinza a timpului care curge, in care au pus toata viata orasului, dar in care se regaseste un element permanent - prezenta lui Dumnezeu. Elementul central reprezinta Dobrogea, Macinul, si este incadrat de elemente ce reprezinta dacii si romanii. Apoi, in diferite secvente au fost reprezentate populatiile diferite care au convietuit pe aceste meleaguri, varietatea de credinte si de lacasuri de cult, casele traditionale, cu temelia de piatra, tinde mari din lemn, pe care se usca pestele, acoperisul din stuf, portul oamenilor si ocupatiile lor. "Senzatia mea, dupa ce am vizitat orasul, este ca Macinul reprezinta o oaza la marginea muntilor. In oras sint alaturi cel mai vechi han si o geamie, insa aceasta minunata alaturare nu este exploatata asa cum s-ar putea face. Am mai vazut in oras case cu olana, vechi, minunat asezate, iar aceste lucruri am incercat sa le redam in lucrarea noastra. Pentru cei aproape 30 de metri patrati de pictura s-a facut initial un proiect care sa mearga pe pictural, insa ar fi trebuit sa lucreze acelasi om, pentru ca schimbarea s-ar fi reflectat in stil si nu ar fi fost bine, asa ca am renuntat si am ales stilul decorativ. Peretele a fost preparat de gazde, foarte bine, asa ca noi nu am avut altceva de facut decit sa ne apucam de lucru", a mai explicat Hugo Maracineanu. Brailenii sint multumiti de ce a iesit din mina lor. "Sper ca, in timp, sa fie si ei incintati si sa priveasca aceasta lucrare cu sufletul, nu cu carnetul de partid"Presedintele Uniunii Artistilor Plastici, filiala Braila, Gheorghe Mosorescu, a spus ca in realizarea picturii murale s-au stabilit de la inceput culorile dominante, s-a lucrat cu spor si a iesit ceva frumos. "Azi trebuie sa terminam ca sa mergem si doua sau trei zile la peisaj. Dupa amiaza vom vizita citeva minastiri, Cocos, Celic, Saun, Macin, si vom lucra apoi si ceea ce trebuie pentru noi. Cei de aici ramin cu o lucrare pe care sper sa o iubeasca. Cred ca va fi cea mai frumoasa sala din judet. Unii consilieri care au mai venit pe aici sint sceptici. Au spus ca aveau si ei copii si puteau sa faca acest lucru, dar cred ca la mijloc sint doar chestiuni politice. Nici un artist nu ar fi facut asa ceva in doar citeva zile. Este un record. Lucrarea deschide foarte frumos sala si le vom da sugestii si pentru amenajarea in continuare. Noi sintem bucurosi de ceea ce am realizat si sper ca, in timp, sa fie si ei incintati si sa priveasca aceasta lucrare cu sufletul, nu cu carnetul de partid. Este o lucrare monumentala pe care, in alte conditii, nu si-ar fi permis-o", a explicat Gheorghe Mosorescu. Primarul Andone Ichim a spus si el ca este incintat de ceea ce s-a realizat si ca aceasta experienta il indeamna sa mearga mai departe cu ideea de a organiza in fiecare an o Tabara de creatie la Macin, care, in timp, sa devina internationala. "Am reusit ca, in citeva zile, sa facem ceva pentru comunitatea locala, dar si pentru artistii plastici braileni, carora vreau sa le multumesc. Au fost o echipa, au actionat ca o echipa, iar Macinul va deveni un oras care se va inscrie in circuitul taberelor artistilor plastici pe viitor. Voi propune Consiliului Local sa se constituie un loc in care artistii plastici sa se intilneasca la Macin, sa vina cu drag si sa lucreze. Eu nu sint un specialist, dar cred ca tematica aleasa este potrivita, reda evolutia orasului in timp si cred ca va fi apreciata si de populatia orasului Macin. Este o lucrare de valoare, care a innobilat sala noastra. Cred ca sint putine Consilii Locale in Tulcea care au o sala de consiliu asa cum am facut-o eu pe aceasta", a spus primarul Andone Ichim. Acesta a mai precizat ca expozitia taberei se va realiza putin mai tirziu, cind va fi gata sala, in ansamblu. La inaugurare vor fi invitati copii, cetateni ai orasului, va fi un moment de sarbatoare. Culmea Pricopan este principalul culoar de migratie al pasarilorMacinul este un loc care ofera posibilitati nebanuite de relaxare. La doar patru kilometri de oras se afla Popasul "Lacu Sarat". Pe locul acela a fost cindva un lac sarat, dar a secat, iar acum apa mai este doar foarte putin sarata, pentru ca ea provine din ploi. Acolo este zona de contact dintre oras si Parcul National Muntii Macinului, exista o baza sportiva cu camere, se pot pune si corturi si de acolo incep traseele in Parcul National. "In viitor se va face un proiect privind modernizarea acestui popas si va deveni o zona de agrement cautata. Vom cauta sa facem si o zona in care sa se realizeze culturi ecologice si sper ca in timp ideea de conservare, de pastrare a mediului, a traditiilor, sa prinda contur. Avem si pliante cu popasuri, trasee, flora, fauna, care ii va ajuta pe turisti sa descopere frumusetea zonei", a explicat primarul orasului Macin. Unicitatea Parcului este data de interferenta arealelor de tip pontico-submediteraneene cu cele asiatice si central europene, prin prezenta a numeroase specii de flora si vegetatie: clopotelul dobrogean, garofita de stinca, ghiocelul cu frunze indoite, ghiocelul grecesc, brindusa aurie. Din punct de vedere peisagistic, Parcul National Muntii Macinului se remarca prin formele granitice megalitice rezultate in urma procesului accentuat de dezagregare. Muntii Macinului sint cei mai vechi munti din Romania, formati in urma cu 400 de milioane de ani. Ei adapostesc numeroase specii rare ale faunei, protejate pe plan national sau global: testoasa dobrogeana, balaurul dobrogean, vipera cu corn, sopirla de stepa, gusterul dobrogean, popindaul, dihorul patat sau jderul de piatra. Culmea Pricopan este principalul culoar de migratie al pasarilor, in special rapitoare: soimul dunarean, serparul, eretele alb, gaia neagra, acvile, vulturul codalb sau sorecarul mare. Acest loc, culmea Pricopan, a fost una dintre temele preferate ale regretatei artiste Emilia Dumitrescu.




Categorie articol: 

Comentarii