În primul rând, ei constată că o săptămână la mare/munte i-a uşurat de minim 2.000 de lei (dacă au şi copii). Apoi, e clar că după concediu urmează muncă (mă refer la cei care încă mai au de muncă), adică un motiv numai bun pentru a cădea în depresie. În concluzie, este aiurea să te duci în concediu pentru că a doua zi după ce ai revenit acasă te vei simţi deprimat.
Cu toate astea, eu am decis să mă sacrific, să risc să plec în concediu vreme de o săptămână (4 - 11 august 2014). O să merg într-un loc cu soare, o să mă trezesc târziu şi o să mă culc şi mai târziu, o să amestec minim 2-3 sortimente de bere şi o să încerc să câştig la pariuri sportive, ca să îmi recuperez banii cheltuiţi pe concediu. Ştiu că îmi va fi greu la întoarcere să mă acomodez cu aerul irespirabil din Brăila, să le văd din nou mecla prin ziare lu alde Bunea Stancu, Simionescu, Boboc şi/sau Nazare, dar îmi asum acest risc de a mă teleporta vreme de o săptămână din acest oraş.
Problema care cred că ar trebui să vă preocupe pe voi acum nu este că am să plec eu în concediu, că oricum nu o să vă aduc nici un cadou din locurile pe care am să le vizitez. Nu, problema voastră ar trebui să fie aceea că săptămâna viitoare s-ar putea să nu mai apară Scormonitoru. Observaţi, vă rog, că am zis "s-ar putea". Asta înseamnă că este posibil ca săptămâna viitoare să citiţi bine mersi Scormonitoru, cum la fel de bine s-ar putea să se întâmple ca pagina de Scormonitoru să fie înlocuită cu una gen "Mozaic".
Totul depinde de cei care vor rămâne pe baricade, în redacţia Obiectiv, în timp ce eu (îmi face o deosebită plăcere să repet) mă voi afla în concediu. Dacă ei vor avea timp şi chef să scrie în locul meu la Scormonitoru, la 34 de grade Celsius şi sub presiunea unei lipse crâncene de subiecte, atunci sunt invitaţii mei să o facă. Oricum nu vor fi plătiţi pentru treaba asta (căci doar îmi vor ţine mie locul), aşa că nu au de ce să îşi facă griji. Eu le urez încă de pe acum spor la treabă şi să ne vedem/citim sănătoşi după ce mă voi fi întors din concediu.
