Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Anul vorbelor in vint

Dintotdeauna, romanilor le-a placut sa li se susure in urechi vorbe dulci, care sa schimbe - macar aparent - peisajul cenusiu din fata ochilor cu ceva mai sclipitor. De aceea, la alegeri, cei care vor sa fie alesi se simt nevoiti sa promita. Uneori doar marea cu sarea, dar important e sa dea din gura, nu sa stea muti ca momiile. Iar oamenii ii asculta si ii aproba (ori cel putin se fac ca...), apoi fiecare isi vede de treaba lui: candidatul spera ca urnele vor fi doldora de voturi pe numele sau, in timp ce alegatorii il voteaza pe altul. Daca voteaza. Cam asa am dus-o in ultimii 16 ani si de-aia multa lume a ramas cu senzatia de ameteala, de atita invirtit in jurul cozii.
Bunaoara, nici acum, cu un an inainte de asteptata si multsperata aderare la UE, nu prea e clar ce inseamna proprietate in Romania. Multi dintre cei lasati pe drumuri de regimul comunist mai alearga si astazi sa recupereze macar o parte din ce li s-a luat cu japca. S-au dat si legi, dar efectele intirzie sa se vada. Dimpotriva, au incurcat si mai mult socotelile, umplind, in acelasi timp, salile de judecata. Pe de alta parte, proprietatea o fi ea garantata prin Constitutie, dar termenul "garantata" nu este explicat nicaieri. Hotii, spre exemplu, nu se simt deloc deranjati de acest cuvint, politistii se ascund dupa aparentele insuficientei de fonduri, in vreme ce proprietarii sint nevoiti sa-si asume riscul de a fi pradati - ori, Doamne fereste, chiar mai rau! -, pentru ca garantarea proprietatii nu inseamna neaparat ca poti sa ti-o si aperi. Viata si integritatea corporala a hotului sint, si ele, garantate. Dar, daca auzi cu cita hotarire vorbeste ministrul Blaga la TV despre cite-n Luna si-n stele, aproape ca uiti de cita birocratie musteste din ministerul domniei sale. De aceea mai trebuie schimbat canalul. Si neclintirea ministrului Nicolaescu tinde sa devina proverbiala. Insa, atunci cind iti cauti diagnosticul printr-un sistem ai carui angajati sint plecati in proportie de 75% in vacanta de iarna, nu-ti mai arde de tentativele ministeriale de a face totul profitabil, precum in economia de piata. Cum ar fi anumite institutii spitalicesti, de exemplu. Daca la Administratie s-au putut potrivi in functii fiecare prefect si subprefect care si-au dorit noile calitati de inalti functionari publici, n-ar fi de mirare ca si spitalele sa-si gaseasca noii directori tot din rindul simpatizantilor Puterii. Mici coincidente in haosul unui sfirsit de an ce va ramine multa vreme in mintea romanilor. In sensul de "Bine c-am scapat de asta, poate ca urmatorul va fi mai bun!". Va fi? Depinde cite proiecte de bine or sa mai toarne domnii de prin ministere si, mai ales, cite isi vor implini obiectivele. Ca, la urma urmei, OPC-ul nu se atinge de ei si - vorba unei functionare de la Posta Romana, careia i s-a reprosat pierderea a doua scrisori in decurs de doar citeva zile - "oricum nu puteti face reclamatie decit peste sase luni". Poate si de asta iarna nu-i ca vara.




Categorie articol: 

Comentarii