Consilierii locali municipali au avut, ieri, pe ordinea de zi a şedinţei lunare şi Hotărârea privind aprobarea angajamentului de susţinere financiară, în perioada 2016 - 2021 a participării municipiului Brăila la acţiunea Uniunii Europene, "Capitală Europeană a Culturii" pentru anul 2021 în România.
Angajamentul înseamnă, potrivit documentului, introducerea în bugetul municipalităţii special pentru acest capitol - susţinerea titlului CEAC - 6.000.000 euro, după cum urmează: 50.000 euro în 2016, 150.000 euro în 2017, 300.000 euro în 2018, 600.000 euro în 2019, 1.000.000 euro în 2020 şi 3.900.000 euro în 2021.
Articolul 2 al documentului supus aprobării şi dezbaterii prevede că "sumele prevăzute au caracter maximal, iar disponibilizarea şi alocarea acestora sunt condiţionate de obţinerea de către municipiul Brăila a titlului CEAC 2021".
Consilierul local PNG Ionel Alexandru a avut obiecţii la proiectul de hotărâre şi a cerut introducerea unui amendament care să condiţioneze alocarea acestor fonduri în mod mult mai explicit.
"Vreau să spun că nu sunt împotriva acestui sprijin, dar Hotărârea are nişte articole încurcate, neclare. La articolul 1 se aprobă sumele, iar la articolul 2 se condiţionează alocarea. Acest al doilea articol trebuie să fie complet, să conţină menţiunea «cu excepţia sumei de la litera a», adică aceea pentru anul 2016, altfel ne ia Curtea de Conturi", a precizat Ionel Alexandru.
Banii pentru cultură, alţii decât pentru Capitala Europeană
Primarul Aurel Simionescu a intervenit şi i-a amintit consilierului că decizia CEAC se va lua în 2016: "Înţelegeţi că deja dosarul a fost depus, iar în 2016 un oraş din România va afla dacă este sau nu ales".
Până în 2016, când Comisia Europeană va decide numele oraşului care are nevoie de banii săi pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii, Brăila, prin asociaţia de profil, trece, pe 7 decembrie 2015, printr-o audiere la Autoritatea de Management a programului din România, respectiv Ministerul Culturii.
Atunci, oraşul află dacă dosarul depus în octombrie intră sau nu pe lista scurtă a CEAC, ceea ce, oricum, ar fi un succes, fiindcă întotdeauna s-a ţinut cont, la finanţare, şi de oraşele nominalizate, dar cu reale nevoi de resuscitare a domeniului cultural. La unison, mai mulţi consilieri locali, între care şi Simona Drăghincescu, au susţinut majorarea bugetului pentru cultură, implicit pentru anul premergător obţinerii titlului. Dan Păun, de la ALDE, a pledat pentru o susţinere financiară consistentă a proiectului, mai ales că se apropie primele întâlniri cu reprezentanţii Uniunii: "Astfel cred că vom conta mai mult în faţa Uniunii. Subscriu la alocarea unei sume mai mari pentru acest proiect generos, sprijinit şi realizat, până acum, de voluntari".
Primarul Aurel Gabriel Simionescu a ţinut să precizeze că sumele alocate pentru CEAC sunt separate de acelea alocate pentru cultură: "Normal că aceşti bani vor fi alocaţi dacă aflăm în 2016 că vom fi capitală în 2021. Aceşti bani sunt alţii. Evenimentele noastre culturale au alt buget. Acesta este doar un acord de sprijin, un angajament". De altfel, potrivit Programului CEAC 2021, niciun oraş nu poate accesa acest titlu dacă n-are sprijinul explicit al autorităţii că se vor investi fonduri în domeniul ales.
Într-un final, Hotărârea a fost aprobată de majoritatea consilierilor, cu amendamentul explicit formulat de către Ionel Alexandru. Acum, Brăilei nu-i mai rămâne decât să facă o figură bună în faţa Autorităţii de Management şi, cu dosarul pe masă, să demonstreze că are nevoie de banii alocaţi prin CEAC.
