Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Angajaţii din spitale se plâng de noile carduri de sănătate

Nu numai medicii de familie au mari nemulţumiri la adresa cardului electronic de sănătate, ci şi angajaţii spitalelor. Aceştia consideră că legea a fost făcută "din birou, neţinându-se cont de realitatea din teren". Prichici Ionuţ, şef serviciu Informatică, şi Cristina Vrânceanu, şef serviciu Statistică din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila ne-au semnalat mai multe probleme cu care furnizorii mici, adică spitalele, se confruntă din cauza cardului de sănătate. De asemenea, aceştia spun că li se aduc acuzaţii extrem de grave de către cei din Minister care afirmă că prin intermediul acestui card se vor economisi bani la buget, care în anii precedenţi erau acordaţi pentru servicii medicale fictive.
Cei doi angajaţi susţin că, înainte de 1 mai, aplicaţia cu care ar fi trebuit să lucreze medicii pentru a învăţa cum se activează cardul şi se validează serviciile medicale nu a fost operaţională. "Am văzut peste tot declaraţii în presă că aplicaţia a fost funcţională şi a fost pusă la dispoziţia furnizorilor astfel încât să fie testată şi să nu fie probleme. Exclus aşa ceva! Nu a funcţionat! Nu a fost disponibilă nicio aplicaţie de validare a serviciilor cu cardul. Înainte cu o lună a apărut aplicaţia de dializă, nici măcar aceea nu era operaţională. N-am avut cum să ne jucăm cu aplicaţia, s-o testăm, să ne organizăm. Totul a trebuit făcut începând cu data de 1 mai", ne-a spus Cristina Vrânceanu, şef serviciu Statistică.

În primele zile, sistemul a fost la pământ

Apoi, în primele zile ale lunii mai în care furnizorii de servicii medicale trebuiau să activeze cardurile asiguraţilor, sistemul nu a funcţionat deloc, deşi cei de la Ministerul Sănătăţii şi de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) dădeau asigurări că totul e în ordine. Cei doi angajaţi ne-au povestit cum au fost cele două zile de foc în realitate. "Deşi sistemul era la pământ în acele zile, noi am acordat servicii medicale fără card, pentru că prioritatea noastră este de acordare a serviciilor medicale către populaţie. Pe de altă parte, alţi colegi încercau să remedieze situaţia, însă în zadar. Mai e şi problema celor care s-au internat înainte de 1 mai. Atunci n-au avut nevoie de card la internare, în schimb, la externare, serviciile au trebuit validate cu cardul. Unii au avut cardul, alţii nu. Sunt lucruri care le rezolvăm pe parcurs", a mai spus Vrânceanu. Numărul de suport de la CNAS la care ar fi trebuit să sune cei de la IT pentru a primi răspunsuri suna tot timpul ocupat. Ulterior, s-a dat posibilitatea deblocării acestor carduri local, la CJAS.
Şefa serviciului Statistică dă dreptate medicilor de familie care afirmă că legea nu cuprinde toţi asiguraţii. Pe lângă persoanele invalide ori fără discernământ, se adaugă persoanele fără CNP. "Doar 60-70% din bolnavii care se adresează Spitalului Judeţean pot fi încadraţi în normele contractului-cadru. Restul sunt chiar particularităţi, care ar avea dreptul să beneficieze de acele servicii şi nu-i putem încadra undeva. Ei beneficiază de servicii care nu sunt decontate din fond. Sunt pacienţi cărora nu le putem refuza accesul la sănătate. De exemplu, pacienţii fără CNP. Astea sunt servicii medicale nevalidate. În jur de 10-15 astfel de cazuri avem la spitalizarea continuă, care este şi principala sursă de finanţare a spitalului. Mai sunt străinii aflaţi în tranzit care nu au carduri europene", a mai spus sursa citată.
Şeful serviciului Informatică, Prichici Ionuţ, ne-a povestit că deblocarea unui card dura şi două ore în primele zile ale lunii. "Am găsit carduri inactive, blocate sau chiar defecte. Deblocarea unui card dura două ore! Defecte în sensul că la noi apăreau ca şi carduri blocate, iar la CNAS apăreau ca şi carduri inactive, o diferenţă între starea cardurilor. În cazul acela, i-am îndrumat pe pacienţi către CJAS. În prezent, putem să spunem că s-au mai rărit problemele de funcţionare ale sistemului, dar tot mai sunt sincope, întârzieri între introducerea cardului şi răspunsul de la unitatea de management a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Astea duc la întârzieri, depăşiri de program, şi stare de nervi în rândul pacienţilor. Nu ştiu dacă la lege mai trebuie lucrat. Să sperăm că se vor rezolva lacunele. Legea a fost făcută din birou, nu s-a ţinut cont de realitatea din teren", ne-a declarat acesta.

SJU are nevoie de zeci de cititoare în plus!

Şi ca şi cum astea n-ar fi fost de ajuns, numărul cititoarelor de carduri de sănătate trebuie suplimentat la SJU. Acest aspect atrage după sine şi achiziţionarea de noi computere, pentru fiecare cititor. "Avem 108 cititoare şi vrem să suplimentăm numărul cu încă 40. Pe lângă acestea, trebuie să suplimentăm şi numărul de calculatoare. Un cititor nu costă foarte mult, e în jur de 200 de lei, dar la o achiziţie aşa mare nu ai prevedere bugetară. Ea a venit în mijlocul anului. Nu ne-a întrebat nimeni dacă avem bani pentru cititoarele suplimentare şi calculatoare", a adăugat Cristina Vrânceanu.
Angajaţii unităţii spitaliceşti consideră o jignire, o acuzaţie gravă la adresa lor motivarea celor care au implementat cardul de sănătate. "Legat de faptul că se vor economisi la nivel central în jur de 300 milioane de euro, bani care ar fi fost plătiţi în anii din urmă pentru servicii care nu s-ar fi efectuat, chiar sunt curioasă dacă se va face această economie. Este foarte adevărat că noi la Statistică lucrăm cu cifre. Dar să ştiţi că respingem cu toată tăria că s-ar fi făcut internări fictive şi servicii fără să existe pacienţi, aşa cum s-a afirmat. Este o acuzaţie extrem de gravă la adresa noastră. Nu am vrea ca serviciile nevalidate din cauza nefuncţionalităţii sistemului să fie considerate fraudă sau servicii care nu au fost efectuate. Se munceşte pe brânci", a mai spus Vrânceanu.

 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii