Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Ana Aslan, legenda ignorată a Brăilei

Ana Aslan, savantul care inventat Gerovitalul, ajutând milioane de oameni din întreaga lume să îmbătrânească frumos, nu are o casă memorială în oraşul natal Brăila, deşi imobilul unde a venit pe lume încă mai există şi se află într-o stare foarte bună. Clădirea are, însă, proprietari privaţi care nici nu îşi pun problema să o vândă pentru a fi transformată într-un muzeu dedicat Anei Aslan. De fapt, nici nu le-a propus nimeni o astfel de variantă. Primăria nu are în planurile sale intenţia de a amenaja acolo vreo casă memorială. Întrebat de acest subiect, primarul Aurel Simionescu a declarat că un astfel de proiect nu există. Tot ce s-ar putea face, spune edilul-şef, este alocarea unui spaţiu într-un imobil care aparţine Consiliului Judeţean, situat pe aceeaşi stradă şi care a fost reabilitat de curând. "Acolo ar putea fi amenajată o expoziţie cu obiectele personale ale Anei Aslan. După cum o arată titulatura - «O poartă spre patrimoniul cultural brăilean» - proiectul în cadrul căruia a fost obţinută finanţarea europeană pentru reabilitarea respectivului imobil permite o astfel de abordare. Avem în vedere începerea unor demersuri pentru realizarea acestui obiectiv", ne-a declarat primarul Aurel Simonescu. Clădirea la care face referire edilul se află pe Str. Ana Aslan, la intersecţia cu Str. Campiniu, şi a fost reabilitată în urmă cu doi ani, de Consiliul Judeţean Brăila, însă deocamdată se află în conservare, deoarece încă nu s-a găsit o utilitate pentru spaţiile existente acolo. Dacă proiectul despre care vorbeşte primarul Simionescu se concretizează, una din încăperile clădirii ar putea găzdui colecţia de obiecte personale ale Anei Aslan, aflată acum în patrimoniul Muzeului Brăilei, dar neexpusă din lipsă de spaţiu. Este vorba despre obiecte de artă decorativă, piese arheologice, medalii, plachete, distincţii etc.
Colecţia respectivă a intrat în patrimoniul Muzeului Brăilei în 1999, fiind obţinută prin transfer de la Muzeul de Istorie Bucureşti. A fost expusă în întregime o singură dată, în 1999, apoi a stat în depozitul muzeului, din cauza lipsei unui spaţiu adecvat. În urmă cu câţiva ani, când a fost finalizată reabilitarea Muzeului Brăilei, o aripă a clădirii, situată pe Calea Galaţi, a fost destinată unui centru memorial, care expune, în câteva încăperi, obiecte personale ale unor personalităţi de marcă ale Brăilei, cum ar fi Ana Aslan, Edmond Nicolau sau Anton Dumitriu. În încăperea destinată Anei Aslan sunt expuse câteva obiecte de mobilier de mare rafinament, tablouri şi antichităţi colecţionate de marele savant. În depozitele muzeului se mai află, însă, multe alte obiecte care au aparţinut Anei Aslan şi care ar putea întregi o expoziţie mult mai amplă, dacă s-ar găsi un spaţiu corespunzător. Iar alocarea unui astfel de spaţiu în clădirea vizată de primarul Simionescu ar putea fi soluţia aşteptată.

Casa care a adăpostit doi "giganţi" ai Brăilei

În ceea ce priveşte clădirea în care s-a născut, în 1897, Ana Aslan, aceasta se află tot pe Str. Ana Aslan, la intersecţia cu Str. Hepites. De altfel, numele celor două străzi a fost dat de cele două personalităţi care au locuit în casa respectivă. Mai întâi, acolo a stat Constantin Hepites, cel care, în secolul XIX, a iniţiat primul manual de farmacie din Ţara Românească. În 1897, în imobilul respectiv avea să se nască Ana Aslan, cea care a înfiinţat primul institut de geriatrie din România. Ana Aslan a locuit acolo până la vârsta de 13 ani când, după moartea prematură a tatălui său, s-a mutat la Bucureşti, împreună cu mama şi cu cei trei fraţi.
Casa adăposteşte în prezent trei familii. Unul dintre locatarii actuali, Nicolae Dobre, spune că bunicul său a cumpărat-o, în 1969, de la proprietarul de atunci, care nu avea nicio legătură cu familia Anei Aslan. "Această clădire aparţine familiei noastre din 1969, iar în prezent este împărţită în trei apartamente a câte trei camere. Într-unul dintre apartamente locuiesc eu, în altul sora mea, iar celălalt este locuit de o familie care l-a cumpărat de la noi în urmă cu câţiva ani", spune Nicolae Dobre.
Brăileanul afirmă ca imobilul nu are probleme, în ceea ce priveşte structura de rezistenţă. "Chiar dacă are o vechime considerabilă, casa este foarte solidă. Interiorul arată foarte bine, nici nu se cunoaşte că este o clădire atât de bătrână. Exteriorul ar avea nevoie, ce-i drept, de o reabilitare. Tencuiala ar trebui dată jos până la cărămidă şi înlocuită cu una nouă, însă asta ar costa foarte mult şi nu ne permitem, eu şi sora mea, din veniturile de pensionari pe care le avem în momentul de faţă", a mai spus Nicolae Dobre.

Povestea Anei Aslan - elevă mediocră, adolescentă rebelă, savant de renume mondial

Ana Vasilichia Aslan s-a născut la Brăila, în 1897, din tată armean şi mamă basarabeancă. A studiat la Colegiul Romaşcanu şi la Liceul de Băieţi "Nicolae Bălcescu" din acele vremuri, însă nu s-a remarcat prin rezultate foarte bune la învăţătură. Dimpotrivă, notele sale erau destul de modeste, după cum arată cataloagele studiate de istorici. În adolescenţă, Ana Aslan a fost o fire rebelă, ieşind din tiparele epocii printr-un comportament diametral opus celui al domnişoarelor din acele timpuri. A ţinut morţiş să înveţe să piloteze avioane şi a reuşit acest lucru, zburând cu un mic aparat de tip Bristol-Coandă. Apoi şi-a descoperit chemarea pentru medicină, înscriindu-se la facultate în acest domeniu, în ciuda împotrivirii vehemente a mamei sale. În Primul Război Mondial a fost sanitar pe front, îngrijind soldaţii răniţi, iar în 1919, după ce s-a întors la Bucureşti, a reuşit să termine facultatea şi astfel a început o excepţională carieră în domeniul medical. A profesat prin mai multe institute până în 1949, când a devenit şeful Secţiei de Fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucureşti. În anii care au urmat a pus bazele primului Institut de Geriatrie din lume. Gerovitalul - medicamentul minune împotriva îmbătrânirii - l-a descoperit în 1952. În 1980 a patentat, împreună cu Elena Polovrogeanu, Aslavitalul, un alt medicament foarte apreciat în lumea întreagă.
Ana Aslan s-a stins din viaţă în 1988. Nouă ani mai târziu, oraşul său natal, Brăila, avea să o omagieze amplasând un bust la intersecţia străzii care îi poartă numele, Ana Aslan, cu Str. Mihai Eminescu.

Un institut căutat de zeci de şefi de state

Potrivit Wikipedia, Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie fondat de Ana Aslan, în 1952, a devenit foarte repede cunoscut în lume, iar pe parcursul anilor peste 30 de şefi de state şi numeroase personalităţi din lumea artistică şi culturală au venit să se trateze acolo.
Beneficiul adus statului, în perioada 1972-1985, se cifra între 15 şi 17 milioane de dolari pe an. După o perioadă mai dificilă prin care a trecut în anii 90, institutul şi-a revenit spectaculos, restabilind sau pornind de la zero colaborări cu clinici din Suedia, Franţa, Italia, Spania, Indonezia, Thailanda sau Orientul Mijlociu. Institutul continuă să aducă inovaţii în domeniul prevenţiei factorilor de risc specifici vârstei de peste 45 de ani, cât şi în tratamentul polipatologiei specifice vârstelor înaintate.
În ultimii ani s-au făcut investiţii de peste 34 miliarde de lei pentru reabilitarea clădirilor institutului şi dotarea cu aparatură medicală de ultimă generaţie.

Imobile reabilitate ca să stea neocupate

Clădirea care ar putea adăposti un spaţiu expoziţional dedicat Anei Aslan face parte din patrimoniul cultural al municipiului, fiind situată pe Str. Ana Aslan, la nr. 27. Atât acest imobil cât şi cel învecinat, de la numărul 29, au fost cumpărate de la moştenitori, de Consiliul Judeţean, iar în perioada 2012 - 2013 au trecut printr-un amplu proces de renovare, finanţat cu bani europeni. Cele două clădiri, finalizate încă din vara anului trecut, ar fi trebuit să găzduiască deja o instituţie intitulată Centrul Multicultural şi de Recreere "Poarta Cetăţii Brăila", ce era prevăzută să aibă mai multe subdivizii, printre care şi Centrul de Arhitectură, Cultură Urbană şi Peisaj. Până acum, însă, spaţiile din interiorul celor două clădiri au rămas neocupate, fiind menţinute într-o stare permanentă de conservare de către autorităţile judeţene, ce par incapabile să dea o utilizare acestor imobile.

Casa cu fantome

Clădirile de pe Str. Ana Aslan, numerele 27 -29, au intrat în atenţia opiniei publice în urmă cu patru ani, când o brăileancă, angajată a unei firme de pază, a afirmat că a văzut acolo o fantomă. Ulterior, în timpul procesului de renovare, la subsolul uneia dintre clădiri a fost găsit un schelet uman. Specialiştii Muzeului de Istorie Brăila au stabilit că acesta fusese îngropat cu zeci, poate chiar sute de ani înainte ca imobilul în cauză să fie construit. Există zvonuri potrivit cărora, după cel de-al doilea război mondial, clădirea a găzduit un comandament sovietic, unde erau anchetaţi şi torturaţi oponenţii regimului comunist. Aceste informaţii nu sunt confirmate, însă, de specialiştii Muzeului de Istorie.
Casa de pe Str. Ana Aslan nr. 29 a fost ridicată în 1891 de bogătaşul brăilean Gheorghe Vrăbiescu, cel care, ulterior, avea să-şi lase averea prin testament Camerei de Comerţ şi Industrie Brăila, pentru construirea unei Şcoli Superioare de Comerţ. Şcoala făcută pe banii lui Vrăbiescu este actualul liceu "Nicolae Iorga".

 




Categorie articol: 

Comentarii