Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Amendamentul din «Constituantă» care ar fi scos politicul din treaba procurorilor

• fostul parlamentar brăilean (FSN/PRM) Ionel Alexandru, care a făcut partea din Adunarea Constituantă, susţine că a avut un amendament care, dacă ar fi fost aprobat, ar fi eliminat astăzi conflictul ministrului Justiţiei Tudorel Toader vs. şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi • “Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi a controlului ierarhic, sub autoritatea procurorului general”, a propus Alexandru la momentul dezbaterilor pe tema Constituţiei României, însă decizia politică a fost aceea ca procurorii să se subordoneze ministrului Justiţiei • ex-senatorul consideră că prin forma actuală a articolului din Constituţie se permite imixtiunea Executivului în puterea Judecătorească, ceea ce nu este normal

 

Deranjat de scandalul actual iscat la nivel naţional pe tema activităţii procurorilor şi în special a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a prezentat un raport negativ pe această temă, fostul parlamentar brăilean (FSN/PRM), Ionel Alexandru, a ţinut să vină cu câteva precizări pe această temă de la momentul scrierii Constituţiei României. Acesta a făcut parte din Adunarea Constituantă şi susţine că a avut un amendament, care dacă ar fi fost aprobat la vremea respectivă ar fi eliminat complet situaţia actuală care permite imixtiunea politicului în activitatea procurorilor, lucru pe care nu îl consideră normal.

“Acest lucru s-a dezbătut în Adunarea Constituantă. La vremea respectivă am avut un amendament în legătură cu Ministerul Public şi inclusiv cu problema aceasta a procurorilor şi subordonarea lor administrativă. Primul amendament mi-a fost aprobat şi a rămas prins în Constituţie. Este vorba despre Articolul 129, aliniatul 2, care se referă la următorul lucru: «Ministerul public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, pe lângă instanţe judecătoreşti, în condiţiile legii». Adică, practic, independent de instanţele judecătoreşti, ceea ce este foarte bime. Dar tot atunci am mai avut un amendament care nu a mai fost acceptat, din păcate. Era la articolul 130, care se referă la statutul procurorilor şi care în prezent sună aşa: «Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii, controlului ierarhic şi sub autoritatea administrativă a ministrului Justiţiei». Ei bine, tot articolul acesta nu exista iniţial. A fost introdus la iniţativa unora din FSN şi a lui Mircea Ionescu Quintus de la liberali şi aprobat exact cum îl vedem cu toţii astăzi. Amendamentul meu suna în felul următor: «Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţi şi a controlului ierarhic, sub autoritatea PROCURORULUI GENERAL». Adică la fel ca în Învăţământ. Profesorii îşi desfăşoară activitatea sub controlul inspectorului general, nu?! Nu e normal să vină cineva de la Primărie, de exemplu, să controleze activitatea didactică”, a declarat Alexandru.

Sursa citată a precizat că a argumentat la vremea respectivă că procurorii nu trebuie să se subordoneze unui membru al Guvernului, deoarece s-ar ajunge la imixtiunea Executivului în puterea Judecătorească, însă fără prea mare succes.

“Adică ministrul e numit politic. Bine, în cazul nostru Tudorel Toader este independent, dar oricum este într-un Guvern politic. Şi se poate amesteca oricând în activitatea respectivă. Şi aţi văzut raportul pe care l-a prezentat ministrul Tudorel Toader. Dar ce subliniază de fapt amendamentul aprobat, deci acela care a rămas în Constituţie? Citez: «Pentru a se asigura răspunderea Ministrului Justiţiei cu privire la întreaga activitate a Ministerului Public este necesar ca autoritatea sa să nu fie limitată la aspectul pur administrativ. Altminteri, reducându-se această autoritate exclusiv a speţei sale administrative, implicit, se micşorează răspunderea ministrului faţă de Parlament şi Guvern, pentru activitatea procurorilor». Adică, practic s-a acceptat, ca să spunem aşa, printr-o decizie politică a Constituantei, ca până la urmă politicul să se amestece în activitatea sistemului judecătoresc. Vă daţi seama că dacă erau sub autoritatea procurorului general, astăzi lucrurile erau altfel şi nu se mai amesteca politicul în treaba procurorilor. Şi în condiţiile respective, astăzi, n-am mai fi discutat de cazul Tudorel Toader vs. Codruţa Kovesi. Să ştiţi că atunci am avut discuţii puternice în Constituantă, dar mi s-a spus clar: «este o decizie politică». Din păcate, aşa s-a stabilit atunci”, a conchis Alexandru.




Categorie articol: 

Comentarii