Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Ambrozia, chinul brăilenilor

• numărul pacienţilor alergici la ambrozie este tot mai mare de la un an la altul • aceştia experimentează, săptămâni la rând, simptome asemănătoare unei viroze persistente care le fac viaţa un calvar • mulţi nici măcar nu ştiu că sunt alergici, tratându-se după ureche cu medicamente pentru răceală • diagnosticul trebuie pus de medicul alergolog, iar tratamentul, destul de costisitor, nu este decontat de Casa de Sănătate • o lege emisă anul trecut obligă autorităţile locale, dar şi persoanele fizice sau juridice, să ia toate măsurile pentru combaterea ambroziei, o buruiană care pune stăpânire pe câmpurile lăsate pârloagă şi terenurile virane din localităţi • cum era de aşteptat, până acum legea s-a aplicat “după ureche” în judeţul şi municipiul Brăila

 

Respiră cu greutate din cauza nasului permanent înfundat, ochii îi jenează şi le lăcrimează, uneori au senzaţie de mâncărime la nivelul pielii, iar când lucrurile merg din rău în mai rău apar şi probleme digestive. Pe scurt, starea de sănătate e precară, iar calitatea vieţii scade la cote minime, mai ales când este afectat  somnul şi starea de oboseală devine permanentă. Din ce în ce mai mulţi brăileni experimentează astfel de simptome în această perioadă a anului. Unii pun totul pe seama unei banale răceli şi încearcă să îşi găsească alinarea în medicamentele concepute pentru tratarea virozelor - paracetamol, picături pentru nas etc. Nu rezolvă nimic, iar chinul se întinde pe parcursul a câteva săptămâni, pentru ca, în anul viitor, în perioada iulie - august - septembrie, să o ia de la capăt cu nasul înfundat, ochii iritaţi şi toate celelalte simptome care transformă viaţa într-un calvar. Într-un final, după 3 - 4 - 5 ani în care episoadele de boală se repetă, pacienţii realizează că, de fapt, nu sunt răciţi ci alergici, iar când simptomele devin insuportabile se adresează medicului alergolog. Acolo află că problemele lor sunt cauzate de ambrozie, o buruiană cu largă răspândire în zona noastră, căreia îi prieşte de minune arşiţa, seceta şi poluarea, adică exact ce se găseşte din plin la Brăila, la sfârşit de august, început de septembrie...

Este o realitate cu care medicul alergolog brăilean Alina Urse s-a confruntat tot mai des în ultimii ani. Aceasta spune că numărul brăilenilor alegici la ambrozie a crescut exponenţial în ultimii 3 - 4 ani, iar vârsa de debut a bolii este în scădere, deci tot mai mulţi tineri şi chiar copii sunt afectaţi. Sunt sute de persoane deja diagnosticate cu acest tip de alergie, dar numărul real este mult mai mare, pentru că mulţi nu ştiu exact de ce suferă, punând simptomele pe seama unei răceli mai persistente.

“Expunerea la concentraţii mari de polen de ambrozie poate declanşa alergia la pacienţii predispuşi. Vârsta de debut e scădere. Alergia la ambrozie afectează calitatea vieţii pacieţilor, atât a activităţilor zilnice cât şi a somnului. Simptomele sunt: nas înfundat, care curge apos, strănut, mâncărimi de nas şi ochi, ochi care curg. Pacienţii mai pot asocia: apariţia şi simptomelor de astm în sezon sau exacerbarea unui astm preexistent, manifestări cutanate tip urticarie sau dermatita de contact, manifestări digestive în cadrul sindromului de alergie orală.  Pacienţii pot prezenta astfel de simptome exacerbate la consumul de fructe şi legume, produse de fitoterapie sau apiterapie”, ne-a explicat medicul alergolog Alina Urse. Aceasta atrage atenţia că un diagnostic corect se pune în urma unei testări cutanate prick, metodă prin care se identifică alergenul şi se stabileşte tratamentul specific imunoterapiei cu vaccin pe bază de alergeni. Vaccinul respectiv se administrează sublingual, sub formă de picături, pe o perioadă de câteva săptămâni. Costul vaccinului este de circa 300 lei, pentru un tratament de două luni şi jumătate. Din păcate, acest tip de vaccin nu este decontat de asigurările de sănătate, costurile fiind suportate integral de pacienţi. Mai mult, boala nu poate fi tratată în totalitate, însă vaccinul ameliorează foarte mult simptomele, iar calitatea vieţii pacientului creşte considerabil.

Medicul Alina Urse ne-a mai precizat că alergia nu este cauzată de scăderea imunităţii ci, din contră, apare din pricina unui răspuns imun exagerat şi anormal al sistemului imunitar. Ca metode de prevenţie, medicul brăilean menţionează: “limitarea activităţilor în aer liber, în zilele cu concentraţie mare de polen; evitarea aerisirii camerelor şi folosirea filtrelor de polen şi a aerului condiţionat; evitarea uscării rufelor în aer liber; schimbarea frecventă a hainelor, duşuri şi spălarea zilnică a părului; purtarea ochelarilor de soare şi a măştilor cu filtru de polen”.

 

Legea privind combaterea ambroziei, ignorată cu graţie la Brăila

 

Ce mai eficientă metodă de prevenţie rămâne combaterea ambroziei, prin exterminarea completă a plantelor, în principal în lunile mai - iunie, când acestea încă nu au ajuns la maturitate şi nu au început să polenizeze. Polenizarea începe la jumătatea lunii iulie şi poate dura până la sfârşitul lui octombrie.

În mitologia greacă, ambrozia era hrana zeilor, un aliment-elixir la care muritorii de rând nu aveau acces. Nu se ştie în ce context a ajuns această denumire cu origini atât de nobile să fie atribuită, în limba română, unei buruieni atât de dăunătoare pentru sănătatea oamenilor. Cert este că ambrozia este o plantă care ia foarte repede în stăpânire terenurile agricole lăsate necultivate - pârloagele - dar şi terenurile virane din perimetrul localităţilor. Cum în ultima vreme, numărul pârloagelor a crescut pe câmpuri, iar în oraşe şi sate există numeroase maidane neîngrijite de nimeni, ambrozia a proliferat în România, iar alergiile cauzate de aceasta s-au înmulţit exponenţial. Tocmai din acest motiv, un act normativ emis anul trecut, mai exact Legea nr. 62 din 2018, reglementează obligativitatea autorităţilor locale, dar şi a persoanelor fizice, de a combate prin toate mijloacele ambrozia de pe terenurile proprietate publică, respectiv privată. Legea ar fi trebuit aplicată începând de anul acesta, însă, cel puţin la nivelul judeţului şi municipiului Brăila, nu prea s-a făcut mare lucru. Prefectura, Direcţia Agricolă, Garda de Mediu şi Direcţia de Sănătate Publică sunt instituţiile desemnate să se ocupe de aplicarea acestui act normativ. După cum ne-a explicat Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila, lucrurile ar trebui să se deruleze în felul următor: toate Unităţile Administrativ Teritoriale de pe raza judeţului ar trebui să întocmească un inventar al terenurilor invadate de ambrozie. În baza acestui inventar, Prefectura ar trebui să emită un ordin pentru constituirea unor comisii la nivel local - formate din reprezentanţi ai Gărzii de Mediu, Direcţie Agricole şi Direcţiei de Sănătate Publică - care să meargă la faţa locului şi să îi someze pe proprietarii terenurilor să combată ambrozia. Dacă aceştia nu se conformează, în termenul stabilit de comisie, sunt amendaţi!

De la teorie la practică este, însă, cale lungă la Brăila. Directorul Cişmaş ne-a declarat că, în primăvara acestui an, Direcţia Agricolă a trimis notificări către toate Primăriile din judeţ, prin care le înştiinţa că trebuie să întocmească un inventar al terenurilor cu ambrozie. Primăriile, însă, au răspuns cu o indiferenţă totală.

“Până la ora actuală, nu am primit răspuns de la nicio Primărie. Din acest motiv, oficial se poate considera că în localităţile judeţului Brăila nu există terenuri invadate de ambrozie. În lipsa unor date concrete trimise de UAT-uri, comisiile de constatare nu s-au întrunit, pentru că nu au obiect de activitate”, ne-a informat directorul Direcţiei Agricole Brăila.

Dacă în documentele oficiale nu există terenuri invadate de ambrozie, din simplul motiv că Primăriile brăilene nu s-au deranjat să întocmească un inventar, asta nu înseamnă că, în realitate, situaţia nu este cât se poate de gravă. La nivelul municipiului Brăila există ambrozie atât pe domeniul public, cât şi în incinta unor proprietăţi private, unele aflate momentan în stadiul de teren viran, pentru că încă nu s-a construit nimic pe ele.

Cu ambrozia de pe domeniul public s-a “luptat” până acum Serviciul Seroplant din cadrul Primăriei Brăila. Directorul Ligia Drăgan ne-a dat asigurări că prin parcuri, pe bulevarde, pe străzi sau pe terenurile virane de la marginea municipiului s-a acţionat constant pentru combaterea ambroziei. “Problema este că pe terenurile private nu putem acţiona. Acolo doar proprietarii pot intra să facă tratamente de combatere a ambroziei”, ne-a precizat directorul Drăgan.
Dar dacă proprietarii privaţi nu dau doi bani pe obligaţia de a extermina ambrozia de pe terenul lor, cine intervine? Reprezentanţii Poliţei Locale ne-au informat că această instituţie nu are atribuţii în identificarea şi sancţionarea proprietarilor îndărătnici. Atribuţii în acest sens are, în schimb, Garda de Mediu. De la începutul sezonului ambroziei şi până în prezent, la Garda de Mediu Brăila au fost primite două sesizări din partea unor cetăţeni care s-au plâns că sunt alergici şi că boala le este întreţinută şi agravată de buruienile de ambrozie care cresc pe anumite terenuri din apropierea locuinţei lor. Deocamdată, comisarii de mediu nu au verificat aceste sesizări, deoarece au fost “prinşi” cu alte controale tematice prin municipiu şi judeţ. Conducerea Gărzii de Mediu Brăila ne-a dat, totuşi, asigurări că săptămâna viitoare vor fi cercetate ambele reclamaţii, nu doar de comisarii de mediu ci de comisii din care vor face parte şi reprezentanţii celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniu: Agenţia de Protecţie a Mediului, Prefectura şi Direcţia de Sănătate Publică. “Se va verifica la faţa locului, pentru a se constata dacă terenurile care fac obiectul sesizări aparţin domeniului public sau sunt proprietate privată. În funcţie de concluzii, proprietarii terenurilor respective vor fi somaţi să intre în legalitate, procedând la combaterea culturilor de ambrozie de pe terenurile avute în proprietate”, ne-a informat comisarul şef Carmen Tudorache.




Categorie articol: 

Comentarii