Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Am 13 ani şi sunt infractor!

* îngrijorător este faptul că cei mai mulţi dintre micii delincvenţi au vârsta cuprinsă între 10 şi 13 ani, însă nu puţini sunt cei care comit fapte penale şi de la 7 ani * specialiştii oferă suport emoţional pentru aceşti copii şi familiile lor, consiliere psihologică şi informare

"Am 13 ani şi sunt delincvent", aceasta este mărturia şocantă a unui băiat căruia îi vom spune Rică, pentru a-i proteja identitatea. La fel ca el sunt sute de copii în Brăila, care comit fapte penale de la vârste din ce în ce mai fragede. "Am furat, am băut de am ajuns la spital în comă alcoolică, am plecat de multe ori de acasă. O zi obişnuită din viaţa mea înseamnă să fac rost de bani, să am de ţigări şi de băutură", îşi continuă Rică povestea. Băiatul încearcă să-i domine prin atitudine pe ceilalţi minori delincvenţi prezenţi la întâlnirea organizată de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Brăila, în colaborare cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în cadrul campaniei intitulate "Săptămâna prevenţiei criminalităţii". În grupul adolescenţilor care au deja la activ una sau mai multe fapte penale, povestea lui Rică pare una obişnuită. Viaţa nu le-a oferit prea multe, aşa că fiecare a învăţat să ia din ea ce poate. Astfel au ajuns să fure, să tâlhărească, să comită acte de violenţă. Deşi pare greu de crezut, cei mai mulţi dintre micii delincvenţi au vârsta cuprinsă între 10 şi 13 ani, însă nu puţini sunt cei care comit fapte penale şi de la vârsta de 7 ani. Perversiuni sexuale cu un minor, prostituţie, incendiere, violare de domiciliu, distrugere de bunuri sunt numai câteva dintre faptele penale comise de minorii brăileni. Iar lista poate continua.

"Eşti pe stradă, eşti al nimănui"

Lui Rică nu-i place să vorbească despre familia lui. "Suntem 13 fraţi, îmi este şi ruşine să spun câţi suntem. Am trei fraţi în puşcărie, restul afară", spune băiatul. Despre părinţi nu scoate un cuvânt. A plecat de nenumărate ori de acasă. "Am fost la mare. Şi la Galaţi. Îmi place să mă plimb. Ce să fac acasă?" bravează Rică. Ştie că poate deveni oricând victima traficanţilor de organe, că ar putea fi vândut pe bani mulţi pentru rinichii sau ficatul lui. Ori că ar putea fi abuzat sexual. "Eşti pe stradă, eşti al nimănui", este concluzia dureroasă pe care aceşti minori delincvenţi o învaţă foarte devreme. Niciunul nu se gândeşte că, în absenţa lor, părinţii s-ar putea îngrijora. Pentru că le-a lipsit afecţiunea adulţilor, copiii se simt abandonaţi. "În fiecare seară mă întâlnesc cu băieţii. Ei sunt prietenii mei şi împărţim şi bune, şi rele. Eu sunt şeful şi ceilalţi ascultă ce le spun", povesteşte Rică. Deşi este mic de statură, băiatul pare maturizat înainte de vreme: vocea îngroşată de tutun este aproape a unui adult, iar tatuajele şi cicatricele de pe corp sunt o hartă a suferinţelor sufletului. Înjură ca un birjar şi este gata să se facă respectat cu ajutorul pumnului. Ştie că, deocamdată, nu răspunde penal pentru faptele sale. Nu cunoaşte exact prevederile legale, dar ştie foarte bine legea "junglei", pe care a învăţat-o pe stradă. Trebuie să fie liderul grupului, altfel devine o victimă vulnerabilă. Iar Rică nu-şi permite aşa ceva, pentru că nu are cine să-l ajute. Fraţii săi mai mari sunt la puşcărie. "Până la împlinirea vârstei de 14 ani , minorii nu răspund penal. De la această vârstă, însă, până la împlinirea a 16 ani, minorii răspund penal dacă se constată că au avut discernământ în momentul comiterii faptei, adică dacă au ştiut că fac un lucru rău, nepermis şi şi-au dat seama de consecinţele lui. După împlinirea vârstei de 16 ani, minorii răspund penal. Limitele pedepselor se reduc la jumătate", au aflat minorii delincvenţi la întâlnirea cu poliţiştii. Aspectele comportamentale deviante şi delincvente sunt fuga în mod repetat de la domiciliu, absenţele nemotivate de la şcoală, dezinteresul faţă de învăţătură sau abandonarea şcolii, hoinăreala, vagabondajul, libertinismul, consumul de băuturi alcoolice, droguri, tendinţe de aventurism, de constituire în grupuri în scopul comiterii de infracţiuni, alegerea unor anturaje din care fac parte infractori majori, sfidarea legilor, normelor de disciplină şi a celor de convieţuire socială, portul unor arme albe, a unor substanţe lacrimogene sau paralizante, cu scopul de a fi folosite la atac sau apărare, povesteşte poliţista. Însă Rică nu are răbdare să asculte, el este un copil hiperactiv. Devine atent numai când ceilalţi minori delincvenţi îşi spun propriile poveşti de viaţă: cum se înţeleg cu părinţii, ce fapte penale au comis, cum sunt priviţi de colegii de şcoală sau cum relaţionează cu profesorii. "Mie nu-mi place să merg la şcoală. M-am certat cu diriginta. Nu mă înţelege, nu pot să-i vorbesc despre problemele mele", turuie Rică. Care sunt aspiraţiile lui, ce-şi doreşte, cum crede că ar trebui să fie o zi obişnuită? Băiatul nu-şi poate imagina o altfel de viaţă decât cea pe care o are şi, în consecinţă, rămâne, pentru prima dată, fără replică.

Sute de copii delincvenţi

Tot mai mulţi minori sunt implicaţi în activităţi infracţionale, iar acest lucru este dovedit de statisticile Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Brăila. Astfel, de la începutul anului până în prezent, 98 de minori, dintre care 85 de băieţi şi 13 fete au săvârşit o faptă penală şi nu răspund penal. De remarcat este faptul că 25 dintre micii delincvenţi sunt recidivişti. Pentru 52 dintre aceştia s-a instituit ca măsură de protecţie specială supravegherea specializată, iar pentru doi copii s-a instituit plasamentul. Măsura supravegherii specializate constă în menţinerea copilului în familia sa, sub condiţia respectării de către aceasta a unor obligaţii, cum ar fi: frecventarea cursurilor şcolare, utilizarea unor servicii de îngrijire de zi, urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie, interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane.

În cazul în care menţinerea în familie nu este posibilă sau atunci când copilul nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite prin măsura supravegherii specializate, comisia pentru protecţia copilului ori, după caz, instanţa judecătorească, poate dispune plasamentul acestuia în familia extinsă ori în cea substitutivă, precum şi îndeplinirea de către copil a obligaţiilor stabilite. Dintre minorii delincvenţi, cei mai mulţi au vârste cuprinse între 10 şi 13 ani, respectiv 63 de copii. În grupa de vârstă 7-9 ani se încadrează 18 delincvenţi, între 14 şi 17 ani, 16, dar există şi un caz la categoria de vârstă 3-6 ani. 66 de fapte penale, pentru care autorii nu răspund, sunt furturi. S-au mai înregistrat 10 cazuri de distrugere de bunuri, cinci de tâlhărie, patru de lovire şi alte violenţe, trei de violare de domiciliu, câte două cazuri de viol în forma tentativei şi de incendiere, şi câte un caz de braconaj la pescuit, complicitate la furt, pătrundere fără drept în zona de siguranţă feroviară, favorizarea infractorului, neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietarul câinelui şi corupere sexuală.

Statistici dure

Alţi 33 de copii, dintre care 30 de băieţi şi 3 fete, au săvârşit fapte penale pentru care răspund penal: 16 furturi, 6 tâlhării, 2 cazuri de perversiuni sexuale cu un minor, 2 de incendiere, unul de prostituţie, 4 de distrugere de bunuri, unul de conducere fără permis şi unul de lovire şi alte violenţe. În evidenţele DGASPC Brăila mai figurează încă 104 copii, dintre care 54 băieţi şi 50 de fete, care nu au comis fapte penale, dar care prezintă un comportament antisocial. Dintre aceştia, 44 au avut comportament antisocial în şcoală ori au absentat sau chiar au abandonat cursurile, alţi 28 de copii şi-au părăsit domiciliul, 27 au avut comportament antisocial în familie sau în comunitate, 7 au furat şi unul a comis o faptă violentă. "Cauzele care duc la comportamentul antisocial şi la fapte prevăzute de legea penală sunt controlul parental deficitar şi modelul negativ al părinţilor, istoricul delincvenţial în familie, anturajul neadecvat, nivelul scăzut de şcolarizare al părinţilor şi al copiilor, afecţiunile psihice. De asemenea, implicarea insuficientă a cadrelor didactice, dificultăţile de relaţionare a familiei cu copiii aflaţi în perioada pubertăţii sau a adolescenţei, lipsa de preocupare pentru activităţile extraşcolare, sunt tot atâtea cauze care duc la comportamentul antisocial al minorilor. Mai trebuie amintită şi implicarea scăzută a autorităţilor în aceste probleme, şi nu în ultimul rând, faptul că mulţi dintre părinţi sunt plecaţi în străinătate", ne-a declarat Simona Cimpoae, directorul adjunct al DGASPC Brăila. Specialiştii oferă suport emoţional pentru aceşti copii şi familiile lor, consiliere psihologică şi informare.

14 ani - bariera care desparte libertatea de răspunderea penală

Întrucât minorii cu vârsta de până în 14 ani nu răspund în faţa legii, poliţiştii brăileni ajung să muncească degeaba pentru a le proba acestora faptele comise întrucât, în final, sunt nevoiţi să închidă dosarele cu propunere de neîncepere a urmăririi penale (NUP). Acesta este şi cazul unui băiat care şi-a început activitatea infracţională în 2008, când avea 12 ani şi o continuă şi în prezent, ştiind că oamenii legii nu îi pot face încă nimic. Minorul, singur sau împreună cu alte persoane, acţiona pe timp de noapte, spărgând geamurile autoturismelor în care observa că se află bunuri ce pot fi comercializate, pe care le sustrăgea şi apoi le vindea. Prima faptă a fost comisă în octombrie 2008, când a furat dintr-un autoturism un detector radar. Ulterior, în februarie 2009, băiatul a spart alte trei autoturisme, din care a luat un detector radar, o agendă calculator, un radiocasetofon, o borsetă şi un briceag. Ultima infracţiune pe care i-au probat-o poliţiştii a fost comisă luna trecută, când i-a smuls unei femei poşeta în care avea 90 de lei, bani din care şi-a cumpărat dulciuri, băuturi răcoritoare şi o pereche de papuci.

Mai puţin norocos este un băiat care şi-a început activitatea infracţională după ce a împlinit 14 ani, care a fost chiar arestat preventiv pentru faptele comise. În ziua de 3 martie, folosind forţa, minorul i-a smuls poşeta din mână unei brăilence, însă nu a reuşit să fugă, fiind prins de un trecător care a observat incidentul. La fel s-a întâmplat şi pe data de 17 martie când, după ce a tâlhărit o altă femeie, a fost prins de agentul de pază al unei firme în apropierea căreia a comis fapta. A doua zi, împreună cu mama sa şi cu o altă persoană, minorul a intrat în locuinţa unui brăilean sub pretextul că vrea să-l ajute la curăţenie, dar i-a sustras dintr-un portofel o sumă de bani. Nici de data aceasta nu a reuşit să fugă, fiind prins de un locatar, în timp ce cobora scările. Ulterior, în alte 3 dosare, minorul l-a ajutat pe fratele său la săvârşirea mai multor tâlhării, ţinând de "şase" în zona în care acesta comitea faptele.

Minori specializaţi în furturi de autoturisme

În luna mai, în urma unor descinderi domiciliare, poliţiştii brăileni au reţinut un grup format din patru tineri, dintre care trei minori în vârstă de 17 ani, care în doar două luni au sustras 9 autoturisme din municipiu. Suspecţii, pe fondul consumului de alcool şi fără să deţină permise de conducere, acţionau noaptea, forţând sistemele de închidere şi pornire a autoturismelor, pe care le conduceau pe drumurile publice şi apoi le abandonau, două dintre ele suferind avarii prin tamponare. De asemenea, din imobilele acestora poliţiştii au ridicat radiocasetofoane auto, boxe auto, radio cu cd, un dvd etc., urmând să le stabilească provenienţa. Tinerii sunt acuzaţi de furt calificat, distrugere şi conducere pe drumurile publice a autovehiculului fără a poseda permis de conducere.




Like / Share

Comentarii