Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Alertă TBC la Şcoala 5

• 3 cazuri de TBC la o şcoală din Brăila au scos la iveală o criză acută de tuberculină în Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila, o substanţă cu ajutorul căreia se efectuează testele pentru depistarea TBC, dar şi o criză de comunicare instituţională • primul caz a fost descoperit în luna aprilie, iar ultimul a fost depistat zilele trecute  • specialiştii în sănătate publică spun că nu este vorba despre un focar, cel puţin nu deocamdată • în lipsa tuberculinei, însă, au trecut mai multe săptămâni în care cei suspecţi de TBC nu au putut afla dacă sunt sau nu purtători ai bolii, nici măcar copiii care au intrat în contact direct cu colegii bolnavi • din fericire însă, substanţa care lipsea încă din luna martie din spital, a ajuns, săptămâna trecută, în stocurile unităţii spitaliceşti din Brăila, iar testarea elevilor a început în cele din urmă

 

Anchetă la Şcoala gimnazială nr. 5, Nikos Kazantzakis din Brăila, după ce trei elevi ai acestei unităţi de învăţământ au fost diagnosticaţi cu TBC şi se află, în acest moment, internaţi în Spitalul de Pneumoftiziologie. Deşi, teoretic, în astfel de cazuri medicii încep imediat o anchetă epidemiologică pentru a testa persoanele care au intrat în contact direct cu bolnavii, practic nu s-a întâmplat asta. Cel puţin, nu imediat. Şi asta pentru că Brăila, la fel ca multe alte judeţe din România, s-a confruntat cu o criză de tuberculină, substanţa cu ajutorul căreia se efectuează testele pentru depistarea celor care sunt infectaţi cu bacilii lui Koch, responsabili de cele mai multe cazuri de tuberculoză. O substanţă care a lipsit din Spitalul de Pneumoftiziologie din Brăila mai bine de 2 luni de zile, timp în care suspiciunile de TBC din cadrul şcolii nr. 5 au fost tratate cu neputinţă. Peste 30 de elevi şi profesori nominalizaţi în lista de contacţi direcţi cu colegii bolnavi şi-au aşteptat rândul la testare. În lipsa tuberculinei din spitale, ei nu puteau afla dacă au TBC sau nu şi au continuat să vină la şcoală indiferent de riscuri. Cadrele didactice, în schimb, au avut la îndemână o altă soluţie de testare rapidă, respectiv radiografiile pulmonare, al căror rezultat însă nu este întotdeauna concludent, spun medicii, iar în cazul copiilor nu se recomandă expunerea la radiaţii.

 

Numai anul acesta la Brăila au fost diagnosticate aproximativ 27 de cazuri noi de TBC şi recidive, 9 dintre acestea fiind contagioase. Trei dintre aceste cazuri şi cele mai recente din judeţul Brăila, au fost depistate în rândul elevilor şcolii gimnaziale nr. 5. Este vorba despre elevi de 14, 15 ani şi 17 ani internaţi în spital. „Fetiţa de 15 ani, cu abandon şcolar de 2 luni, fumătoare. Confirmată, cu spută pozitivă. S-a început tratamentul. Fetiţa a fost diagnosticată înainte de Paşti, undeva pe 22 aprilie. Încă mai este internată în spital pentru că, în general, un astfel de tratament durează 6 luni, fiind o boală contagioasă tuberculoza, cu patru tipuri de medicamente luate zi de zi.  Fetiţa avea un frate, un frate simptomatic, adică tuşea, cu spute negative, deci neconfirmat la el. Asta este o tuberculoză extrapulmonară. El nu e contagios. I s-a început tratamentul în luna mai. Şi cel de-al treilea care este tot din aceeaşi şcoală. Un băiat de 17 ani, care vine dintr-o familie unde a fost focar: tată cu tuberculoză multidrog-rezistentă, care a şi decedat din această cauză. Deci sursa de îmbolnăvire este diferită. Doar cei doi fraţi un venit în contact. Cu cel de-al treilea nu au venit primii doi. Acest ultim caz a fost diagnosticat  în urmă cu trei săptămâni, pacientul fiind internat. S-a trimis ancheta la şcoală, pentru că noi când avem un caz pozitiv trebuie să anunţăm unitatea respectivă ca să întreprindă măsurile de control al contacţilor, colegii, profesorii cu care intră în contact persoana respectivă “, ne-a explicat dr. Virginia Boboc , coordonator judeţean în cadrul Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei. În lipsa tuberculinei însă, ancheta epidemiologică a stat pe loc, în timp ce 150 de persoane, cât numără aproximativ colectivul şcolii Nikos Kazantzakis şi-a aşteptat rândul la testare, mai bine de o lună. Şi, de parcă nu ar fi fost de ajuns, într-un sistem bolnav şi plin de sincope, criza tuberculinei a scos la iveală şi un protocol instituţional total inexistent între factorii decizionali din Brăila. Dovadă că nici Direcţia de Sănătate Publică (DSP), nici Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila, nu ştiau despre cazurile de TBC din învăţământ, la fel cum nu ştiau despre lipsa tuberculinei, o substanţă importantă în depistarea celor care sunt infectaţi cu TBC. „Eu nu am ştiut de aceste cazuri pentru că noi suntem înştiinţaţi doar în cazul unui focar de TBC, adică mai mult de 3 cazuri în aceeaşi încăpere, ori la şcoala gimnazială nr 5, nu este vorba despre un focar. Copiii sunt din clase diferite. În cazul în care apare un focar de TBC, sunt acţiuni specifice, sunt dezinfecţii pentru suprafeţe active pentru bacilul Koch, care se fac pe bază de clor din câte ţin eu minte, acţiune care ar trebui întreprinsă de unitatea şcolară, sau unde apare, grădiniţă etc. Este o chestie individuală. DSP pune în vedere să se facă aşa ceva, noi nu avem fonduri pentru aceste activităţi”, a declarat directorul DSP Brăila, Gabriel Ciochină. În plus, acesta menţionează că, în astfel de cazuri, un rol important în cadrul unui colectiv îl joacă medicina şcolară, chiar dacă, de cele mai multe ori, aici îi găsim doar pe asistenţi. „Medicina şcolară ar trebui să aplice măsuri de prevenţie, de informare. Se face supravegherea continuă a tuturor contacţilor, sunt examenele clinice care se fac, educaţiile sanitare care se fac în focarul respectiv, dacă e focar. Merg oameni şi de la noi, şi de la Supraveghere, o echipă mai amplă. Dacă au loc aceste intervenţii în focar, se fac recomandările şi se aplică măsurile respective, se merge, se verifică cum s-a făcut dezinfecţia”, a mai explicat directorul DSP Brăila.

Întrebat cum se văd aceste măsuri de aplicare din exterior şi dacă sunt eficiente în colectivitate, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila, Cătălin Canciu, s-a arătat nemulţumit de abordarea deficitară a unui posibil focar de TBC, cu atât mai mult cu cât acesta recunoaşte că a aflat din presă despre aceste cazuri, şi nu direct de la sursă, cum ar fi fost firesc. „Nu e normal aşa ceva! Să aflu din presă. Am întrebat-o pe doamna director de ce nu m-a anunţat, dar a ridicat din umeri. Aceste lucruri nu ar trebui să se mai repete.  DSP-ul ne spune să nu ne facem probleme că abia când apar 3 cazuri se sesizează şi ei. Noi nu avem nicio putere. Eu sunt profesor de geografie. Eu intru la clasă şi le predau copiilor şi constat pe propria piele că am luat şi eu virusul”,  a fost reacţia inspectorului şcolar general, Cătălin Canciu. Cât despre lipsa acestor substanţe atât de necesare pentru realizarea testării imediate a copiilor şi nu numai, acesta se arată revoltat şi recunoaşte că întregul sistem medical trebuie resuscitat de urgenţă, până când nu este prea târziu, până când 3 cazuri nu se transformă într-un focar, sau chiar într-o epidemie. “Ministerul Sănătăţii ar trebui să rezolve urgent situaţia asta. Este inuman ce se întâmplă! Este de neacceptat într-o colectivitate, într-o şcoală să ne trezim pe zi ce trece cu cazuri noi de TBC, o boală contagioasă, din cauza unor lipsuri vitale. Mă lasă fără cuvinte. E un genocid. Suntem supuşi la un pericol iminent”, a avertizat Canciu.

 

„Nu sunt 3 cazuri de TBC, sunt doar 2 (...) !”

 

Continuând seria „Eu de ce nu ştiu ?”, sau „La mine au ajuns alte informaţii...”, o simplă întrebare capătă, brusc răspunsuri total diferite. Răspunsuri pe care le-am auzit direct din gura directorului de la Kazantzakis, cât şi din partea responsabililor de la Spitalul de Pneumoftiziologie. „Suspiciuni mai sunt la un copil de clasa a treia, fratele unei fetiţe, care nu a venit la şcoală, din data de 3, dar nu s-a confirmat. Deci nu sunt 3 cazuri de TBC, sunt doar 2 cazuri confirmate. Atât avem noi de la Spitalul TBC. De al treilea nu am fost informată, nu ştiu nimic. Un elev în clasa a 6-a şi o elevă  în clasa a 7-a,”, a transmis conducerea şcolii nr. 5, Neaga Susanu. Realitatea este, însă, că vorbim de o boală contagioasă şi indiferent dacă se evită sau nu pronunţarea cuvântului focar, doar din simplul fapt că cele 3 cazuri nu au fost depistate în aceeaşi clasă, situaţia ar trebui, măcar, să pară sub control. Ori impresia lăsată de centralizările inexacte sau necunoscute tuturor factorilor decizionali, lasă loc îngrijorărilor. „Pe lista de suspiciuni se află, în total, două clase în care învăţau cei doi copii, cam 35 de copii. Tabelul este făcut, scris, semnat de părinţi, trimis la spital, dar ne-au spus să aşteptăm că încă nu au PPD-iul ( n.r. -testul la tuberculină) acesta. Atunci o să ne cheme pe rând la spital pentru teste. Nouă ne-au spus să facem listă doar cu contacţii şi în cazul în care vor fi depistaţi alţi copii bolnavi, va merge toată şcoala. Cadrele didactice vor merge la raze pulmonare, la copii înţeleg că nu se recomandă aceste raze pentru că iradiază foarte mult. Tabele sunt făcute pentru toată şcoala, noi aşteptăm să ne cheme pe toţi, pentru că nu mi se pare normal să cheme doar două clase. De unde să ştiu eu ce au făcut copiii în pauze, în ce clase au intrat sau cu cine s-au întâlnit?”, spunea, săptămâna trecută, Neaga Susanu, directoarea şcolii 5. De cealaltă parte, managerul spitalului de Pneumoftiziologie şi medicul coordonator al programului naţional ne-au transmis că “Este o risipă de resurse, testarea tuturor elevilor pentru că ea se face doar celor care au petrecut cel puţin 4 ore în contact cu bolnavul, în aceeaşi clasă, împreună(...)Noi facem ancheta epidemiologică. Aceasta a început în 22 aprilie la primul caz de TBC, cu fetiţa, numai că atunci a fost înainte de Paşti, de vacanţă. S-a trimis adresă către şcoală şi şcoala abia acum şi-a făcut tabelele şi urmează să primim tabelul cu persoanele suspectate, nominalizate. Au fost şi grădiniţe care au insistat ca micuţii, la început de an şcolar, să fie testaţi şi nu s-a găsit nicio soluţie să-i ajutăm, luni bune chiar. Dar este o problemă la nivel naţional. Noi ne trimitem periodic şi mail-uri între coordonatori să vedem cine mai are tuberculină şi ne mai ajutăm. Spre exemplu, la începutul anului, am luat de la Galaţi, ei având mai mult, ne-au dat şi nouă PPD-uri. Acestea se consumă frecvent pentru că se folosesc la intrarea în colectivitate. Acestea se folosesc pentru un prediagnostic, sunt foarte importante, vă daţi seama.  Acest test dă semnalul dacă medicul aprofundează sau nu cazul respectiv. Dacă nu există PPD-iul stăm. Facem radiografii unde se poate “, a explicat dr. Boboc Virginia, medic în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila.

În ceea ce priveşte recomandările primite de la specialiştii în sănătate publică şi ai Spitalului de Pneumoftiziologie legate de dezinfectarea şcolii, directorul Neaga a pus deja în aplicare o parte din măsurile impuse, iar restul sunt în curs de soluţionare. În acest sens, şcoala are deja semnat un contract cu o firmă care execută periodic dezinfecţii, dezinsecţii şi deratizări, după cum a ţinut să sublinieze  directorul şcolii. „Tuberculoza nu se ia oricum de pe suprafeţe. Ea trebuie să vină în contact cu un bolnav de tuberculoză, într-un anumit interval de timp, să tuşească şi să fie picături sau strănut. Doar aşa se ia, iar în ceea ce priveşte măsurile de dezinfecţie în cazul tuberculozei sunt importante ventilaţia naturală,  ultravioletele solare şi evident, izolarea bolnavului. Nu se face nicio dezinfecţie cu nimic, pentru că bacteria nu stă pe suprafeţe”, a mai precizat dr. Boboc Virginia. În plus, medicul brăilean informează şi asupra simptomele care ar trebui să ne dea de gândit în cazul tuberculozei şi anume: tuse, transpiraţie nocturnă, apatie, astenie şi scăderea în greutate. Totodată dr. Boboc mai atrage atenţia că o persoană care a primit un vaccin BCG împotriva tuberculozei poate avea, de asemenea, o reacţie cutanată pozitivă la testul de tuberculină.

 

Brăila: Aproximativ 200 de bolnavi de TBC anual

 

 „Netratată, tuberculoza poate ucide. Tratată la timp, se poate vindeca!”, avertizează medicii. În acest sens, cifrele din evidenţa specialiştilor reflectă o realitate tristă. O realitate, în care numai anul acesta, la Brăila au fost diagnosticate în jur de 27 de cazuri de TBC, noi şi recidive, iar numărul celor care trec pragul anual  Spitalului de Pneumoftiziologie este de aproape 10 ori mai mare, adică undeva la 200 de bolnavi. Un procent semnificativ dintre aceştia, respectiv de 5-10%, pierd lupta cu viaţa.

Criza de tuberculină a apărut la Brăila încă din luna martie a acestui an, când ultimul lot din stocul Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila a expirat, iar conducerea unităţii spitaliceşti a solicitat un nou stoc de la distribuitor, de aici şi întârzierile uriaşe de aprovizionare. Se întâmplă asta încă din 2012, de când Institutul Cantacuzino a sistat producţia de tuberculină, iar de atunci aprovizionarea spitalelor cu astfel de substanţe se face cu mari întârzieri, timp în care se pot înmulţi cazurile de tuberculoză şi chiar agrava. Pentru început, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila a solicitat, săptămâna trecută , de la distribuitor un număr de 20 de fiole, suficiente pentru testarea unui număr de 200 de persoane, spune acesta „ Adevărat că tuberculina lipseşte şi nu ar fi trebuit să se întâmple asta, dar nu trebuie să facem o isterie din asta. Tuberculina lipseşte din luna martie. Atunci ne-a expirat ce aveam pe stoc şi am făcut solicitările de aprovizionare. Tuberculina nu se produce în România, se importă. Singurul care pune pe piaţă aşa ceva este Compania Naţională UNIFARM, iar până la punerea pe piaţă a produsului, are nevoie de foarte multe avize. Noi începem cu mult timp înainte de epuizarea stocului toate demersurile şi ne lovim foarte des, din păcate, de absenţa pe piaţă a tuberculinei, nu avem de unde să o luăm”, ne-a declarat managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila, Ştefan Sînpetru.

 

Cum este testul la tuberculină administrat?

 

Înainte de expirarea PPD-ului, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din capitală a demarat la nivel naţional o campanie de testare IDR, iar medicii brăileni spun că au realizat astfel de teste cu tuberculină în zonele defavorizate, precum centrele de plasament din Brăila. Un pas important în prevenirea unei boli contagioase, însă mult prea mic în raport cu incidenţa cazurilor de TBC. Din fericire însă, în cazul elevilor de la Kazantzakis, aşteptarea a luat sfârşit. Şi asta pentru că Spitalul de Pneumoftiziologie din Brăila a primit mai repede decât se aşteptau cei din conducere, tuberculina, substanţa atât de necesară în depistarea TBC, astfel că ancheta este deja în plină desfăşurare. Profesorii şi elevii care alcătuiau lista de contacţi direcţi cu bolnavii din colectivul lor au fost chemaţi pe rând la testare.

 




Categorie articol: 

Comentarii