Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Brăileni, votaţi duminică! Aveţi cu cine!

• aceştia, la fel ca restul românilor, vor avea ocazia, duminică, în intervalul 7:00 - 21:00, să îşi aleagă cei 33 de reprezentanţi în Parlamentul European • în cursă sunt înscrise 13 formaţiuni politice (partide sau alianţe) şi trei candidaţi independenţi - în total 16 opţiuni • tot duminică, în aceleaşi secţii,  dar pe buletine de vot separate, brăilenii îşi vor putea exprima, dacă doresc, opţiunea de vot pentru Referendumul Naţional pe Justiţie (două buletine de vot cu două întrebări) • în judeţul Brăila sunt 280 de secţii de votare, din care 140 în Municipiu • la Referendumul pentru “Familie” din 2018, pe listele electorale din judeţul nostru erau înscrişi 292.072 alegători

 

Campania electorală s-a încheiat şi duminică (26 mai) urmează votul pentru alegerea reprezentanţilor României în viitorul Parlament European, dar şi Referendumul Naţional pe tema Legilor Justiţiei. Ţara noastră are alocat un număr de 33 de europarlamentari la Bruxelles, iar în cursă sunt înscrise 13 formaţiuni politice (partide sau alianţe) şi trei candidaţi independenţi - în total 16 opţiuni. Potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Afacerilor Interne, potrivit legii, atât pentru Alegerile Europarlamentare cât şi pentru Referendum, cetăţenii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp, respectiv 7.00 - 21.00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea “VOTAT”, dar pe buletine de vot separate: unul pentru Alegerile Europarlamentare şi două pentru Referendum - câte un buletin pentru fiecare întrebare.

Tot acolo se precizează faptul că alegătorii votează la secţiile de votare la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, conform listelor electorale permanente. Însă cetăţenii care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu pot să îşi exercite dreptul de vot în localitatea în care se află, la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi într-o listă suplimentară. Astfel, trebuie subliniat că la nivel naţional, se organizează 18.730 de secţii de votare. După cum a precizat presa Centrală, dar şi autorităţile, în străinătate au fost organizate 441 secţii de votare pe baza propunerilor misiunilor diplomatice şi ţinând cont de solicitările comunităţilor de români din străinătate.

Ei bine, în Municipiul Brăila sunt 140 de secţii de votare, iar la nivelul întregului judeţ figurează în total 280 de secţii. Cei interesaţi să vadă la ce secţie sunt arondaţi pot consulta site-ul Prefecturii Judeţului Brăila secţiunea Alegeri Europarlamentare, sau accesând următorul link. Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare în judeţul nostru este disponibilă şi aici, pe localităţi. De asemenea, pe site-ul Autorităţi Electorale Permanente, cetăţenii pot afla cu exactitate secţia unde sunt arondaţi, prin introducerea datelor personale în partea de sus a paginii, în rubrica dedicată.

Precizăm că la Referendumul pentru “Familie” din 2018, cel mai recent proces electoral, pe listele permanente din judeţul nostru erau înscrişi 292.072 alegători.

 

Modelul buletinului de vot pentru Alegerile Europarlamentare

 

Trebuie precizat că modelul buletinului de vot  pentru alegerea viitorilor parlamentari europeni a fost publicat deja pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC). Potrivit specimenului prezentat, buletinul de vot pentru Europarlamentarele din 2019 are în total opt pagini. Pe prima pagină (copertă) se menţionează faptul că buletinul de vot serveşte alegerii membrilor României în Parlamentul European. Pe cea de-a doua pagină se află o legendă unde se precizează că se poate alege dintre 13 formaţiuni politice (partide sau alianţe) şi trei candidaţi independenţi - în total 16 opţiuni. Pe următoarele patru pagini se află chenare cu însemnele partidelor şi alianţelor, în care sunt trecute numele tuturor candidaţilor aflaţi pe liste. Ultimele trei chenare sunt destinate candidaţilor independenţi. De asemenea, ultimele două pagini sunt goale.

Concret, ordinea partidelor şi candidaţilor independenţi pe buletinul de vot este următoarea: 1 - Partidul Social Democrat (PSD), 2 - Alianţa 2020 USR PLUS, 3 - Partidul Pro România, 4 - Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), 5 - Partidul Naţional Liberal (PNL), 6 - Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), 7 - Partidul PRODEMO, 8 - Partidul Mişcarea Populară (PMP), 9 - Partidul Socialist Român (PSR), 10 - Partidul Social Democrat Independent (PSDI), 11 - Partidul România Unită (PRU), 12 - Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR), 13 - Blocul Unităţii Naţionale (BUN), 14 - Candidatul Independent Gregoriana - Carmen Tudoran, Candidatul Independent - George-Nicolae Simion, 16 - Candidat Independent - Peter Costea.

 

Cum vor arăta cele două buletine de vot la Referendum

 

Aşa cum am amintit mai sus, duminică, brăilenii, ca şi restul românilor vor avea în faţă trei buletine de vot diferite, pe care le vor introduce în trei urne diferite. Cu alte cuvinte, pe lângă exprimarea votului în cadrul Alegerilor Europarlamentare 2019, aceştia vor avea şi posibilitatea de a participa la Referendumul Naţional răspunzând la două întrebări propuse la iniţiativa preşedintelui României, Klaus Iohannis. Astfel, facem precizarea că buletinul de vot nr. 1 la Referendumul Naţional din 26 mai se referă la “Interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie”. Alegătorii vor avea de răspuns, punând ştampila pe “DA” sau “NU” la întrebarea: “Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”

Buletinul de vot nr. 2 la referendum se referă la “Intezicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţioanale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe”.

Şi în acest caz alegătorii vor avea posibilitatea de a  pune ştampila pe căsuţa cu “DA”sau pe cea cu “NU”, ca răspuns la întrebarea:

“Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”

 

Procedura de vot

 

Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central din 14 mai, privind unele măsuri pentru desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a Referendumului Naţional din 26 mai 2019, se vor respecta mai multe proceduri, dintre care amintim:

Alegătorul îşi va prezenta actul de indentitate operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare. Apoi operatorul va scana actul de identitate sau va introduce în SIMPV datele personale ale alegătorului în cazul în care nu se poate folosi scanarea, pentru a verifica dacă cetăţeanul îşi poate exercita dreptul la vot. Dacă aplicaţia SIMPV nu semnalează niciun impediment la exercitarea dreptului la vot sau nu indică necesitatea dirijării alegătorului la o altă secţie de votare, operatorul va aduce la cunoştinţa alegătorului faptul că SIMPV înregistrează prezenţa la vot, separat pentru fiecare scrutin în parte, şi că acesta poate opta pentru a-şi exercita dreptul la vot atât la alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional sau doar pentru unul din aceste scrutine.

Operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare va înregistra în SIMPV opţiunea alegătorului de a vota numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine, aşa cum a fost comunicată de către acesta.

Tot acesta va aduce la cunoştinţa preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare atât mesajele furnizate de SIMPV, cât şi opţiunile alegătorului, astfel încât alegătorul să primească buletinele de vot conform opţiunii exprimate şi înscrise în SIMPV.

Alegătorul care doreşte să îşi exercite dreptul de vot la referendumul naţional va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta pentru una sau alta din întrebări.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta va indica alegătorului să semneze în rubrica dedicată semnăturii în lista electorală permanentă corespunzătoare (pe rând, dacă alegătorul a optat pentru ambele scrutine, în ambele liste electorale permanente) sau, după caz, pe lista electorală suplimentară corespunzătoare (pe rând, dacă alegătorul a optat pentru ambele scrutine, în ambele liste electorale suplimentare, sau, dacă a optat pentru un singur scrutin, doar în singura listă electorală suplimentară în care a fost înscris).

În cazul în care alegătorul optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă, aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat. În cazul în care alegătorul este dintre cei care trebuie înscrişi în lista electorală suplimentară, acesta va fi în scris doar în lista suplimentară corespunzătoare tipului de scrutin pentru care a optat.

De reţinut că introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia. De asemenea, secţiile de votare din ţară vor avea o singură urnă specială. În aceasta vor fi introduse atât buletinul de vot de la alegerile pentru Parlamentul European, cât şi buletinele de vot de la referendum, urmând a fi separate după deschiderea urnelor.

Decizia nr. 72D/14.05.2019 poate fi consultată în integralitate aici.




Categorie articol: 

Comentarii