Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

ALDE propune Pactul naţional de investiţii

• partidul lui Tăriceanu propune partidelor politice un pact naţional de investiţii pentru perioada 2017-2020 • dar nu oricum ci cu demisia pe masă, în cazul în care viitorul Guvern nu va aloca 6% din PIB anual pentru investiţii

 

În ultima perioadă din foarte multe propuneri pe care le fac partidele politice, de creşteri de salarii, de pensii, alte măsuri pe care le înţelegem, unele sunt fundamentate, altele nu. Avem datoria ca atunci când vorbim de astfel de măsuri, care înseamnă o povară pe buget să facem ca aceste măsuri să fie sustenabile. În acest sens ALDE propune un model economic bazat de investiţii care să asigure sustenabilitatea tuturor măsurilor pe care le propun partidele politice.

E vorba de un procent pe care vrem să-l angajăm şi la care sperăm să adere toate partidele astfel încât, în funcţie de opţiunile doctrinare, să putem spune de unde avem să susţinem toate aceste măsuri.

Avem experienţă în acest domeniu. În 2015, investiţiile au ajuns la o valoare de 42 mld. lei, ceea ce înseamnă 4,9% din PIB. Vorbim de sumele care au intrat direct în economie, ceea ce s-a realizat de către guvern, nu ceea ce şi-a propus guvernul în 2015.

Din păcate, la aproape un an distanţă, avem o situaţie mai puţin bună când Guvernul şi-a propus să investească din banii de la bugetul de stat şi fonduri europene nerambursabile 37 de mld, adică 5,1% din PIB; ceea ce s-a realizat cu adevărat până la 30 septembrie este un procent de 2,3%, adică 16, 7 mld. lei.

Dacă facem o comparaţie între sănătatea creşterii economice pe care a avut-o România în anii 2015 şi 2016 o să constatăm următoarele lucruri:

Anul 2015 se caracterizează printr-o creştere economică de 3,8% din PIB. Investiţiile care s-au făcut susţin în mare parte această creştere economică, 4% din structura cheltuielilor pe 2015, iar consumul care s-a relansat, odată cu relaxarea fiscală şi cu creşterea salariilor, înseamnă 2,1%.

În anul 2016, într-adevăr a fost o creştere economică mai mare, 5,2% din PIB, dar structura arată că lucrurile nu sunt în regulă, 7% fiind reprezentat de consumul final.

Legat de zona de investiţii: dacă în 2015 am avut 4%, ele au scăzut în 2016 la 2,6%.

 

România a finanţat în anul 2016 economiile altor ţări

Un alt indicator care este important, de aceea propunem un angajament pe zona de investiţii din anul 2017, se referă la structura exporturilor.

În 2015 într-adevăr aveam o balanţă deficitară, exportul net reprezintă minus 1,5%, în timp ce structura aceasta s-a deformat în 2016, atunci când partea de consum a fost susţinută mai ales din importuri, care au crescut în 2016 cu 40%. Cu alte cuvinte, am putea spune că România a finanţat în anul 2016 economiile altor ţări, pentru că am avut o creştere economică bazată pe consum, iar alte ţări au avut o creştere economică prin vânzarea acestor produse către ţară noastră.

România are indicatori economici foarte buni, creştere economică foarte bună în ultima perioadă. Atragem atenţia însă asupra riscului pe care îl reprezintă perpetuarea acestei creşteri economice bazate pe consum.

 

Ce conţine pactul?

Ce conţine acest pact pe care îl propunem: un procent de 6% din PIB în fiecare an, pe o perioadă de 4 ani de zile, care se traduce în cifre absolute în 48 mld. euro. Cum am ajuns la această cifră? Institutul Naţional de Prognoză spune că PIB-ul României pe următorii 4 ani va fi de 800 mld. euro. Deci, 6% reprezintă 48 mld.

ALDE a identificat 5 domenii prioritare în care trebuie făcute anumite investiţii minime.

Prima zonă este cea de educaţie, acolo unde în perioada următoare de 4 ani este nevoie de minim un miliard de euro. Acestea sunt cheltuieli pe care noi le-am identificat, dar sunt şi alte necesităţi.

În zona de infrastructură, acolo unde vorbim de lipsa autostrăzilor, trebuie investiţi minim 5,5 miliarde.

În sănătate, minim 1 mld..

În zona deă, agricultură acolo unde mare parte din investiţii vin din fonduri europene.  Acolo unde nu avem fonduri europene e cazul să nu lăsăm partea de agricultură care e pe o pantă ascendentă să-şi piardă dezvoltarea. Şi atunci e nevoie să avem acest miliard care merge în zona de irigaţii.

6,7 mld. în zona de energie şi, pentru a începe cu dreptul, pe toate domeniile trebuie să facem un efort comun astfel că în 2017, minim 3,2 mld euro fonduri europene să fie atrase de ţară noastră.

 

1) Zona de infrastructură:

Va fi un efort concentrat pe care va trebui să îl facem şi la nivelul Guvernului şi al Parlamentului să identificăm surse de finanţare, dar este absolut necesar să avem o autostradă care să unească regiunile ţării.

După datele statistice pe care le avem de la Compania Naţională de Autostrăzi, care spun că pentru fiecare kilometru de autostradă trebuie angajaţi în medie între 10 şi 15 oameni, noi am luat o medie de 12.

Practic, dacă noi începem aceste lucrări, vom avea cel puţin 6.500 de locuri de muncă create.

Numai în anul 2017, România este capabilă să dea în lucru minim 200 km de autostradă. Vorbim de investiţii începute care sunt în diverse stadii şi care nu pot fi oprite indiferent de cine vine la guvernare.

Ce înseamnă numai în anul 2017 aceste investiţii? În primul rând, 2400 locuri de muncă, salarii plătite 115 milioane, investiţii - deci consum - 576 milioane de euro numai în anul 2017, impozit pe profit – minim 18 milioane.

 

2) Zona de sănătate

Ne referim în primul rând la reabilitarea şi consolidarea clădirilor de spital. Avem un pericol destul de mare în privinţa clădirilor în care îşi desfăşoară azi activitatea spitalele.

O suma de 400 de milioane reprezintă un minim necesar ca aceste clădiri să fie reabililitate astfel încât să nu existe niciun fel de risc în caz de seism.

Specialiştii spun că pentru un spital cu 1200 de paturi este nevoie chiar de peste 300 de milioane de euro pentru fiecare. Am făcut o estimare minimă, de 600 milioane în cazul unor spitale de 800-1000 de paturi.

Aceste lucruri ne duc la o sumă de un miliard de euro, sumă minimă pentru a fi investită în următorii 4 ani.

 

3) Zona de energie

În primul rând, trebuie să ne asigurăm că securitatea energetică a României este securizată. Zona de diversificare se va realiza odată cu realizarea acestor investiţii.

Suma de 6,7 mld. euro e o sumă minimă de care avem nevoie. Sunt tot felul de investiţii care sunt în lucru în momentul de faţă şi care trebuie realizate.

De asemenea, este zona de retehnologizări, acolo unde este în special zona de hidro, investiţii absolut necesare.

De asemenea creşterea capacităţii de interconectare a României de la 7%, cât are în momentul de faţă, la minim 10%, este o chestiune care ţine şi de siguranţa naţională. Am identificat o sumă necesară de 500 milioane de euro.

 

4) Zona de agricultură

Cea mai importantă investiţie publică pe care trebuie s-o facem în perioada următoare şi pentru care avem şi o lege este cea privind suma minimă de care avem nevoie pentru infrastructură principala de irigaţii de 1 mld. de euro.

Nu venim cu aceste investiţii într-un an de zile. Nici nu se poate fizic şi nici nu suportă bugetul de stat.

De aceea, legea propune o investiţie de 5 ani de zile, pornind de la 145 de milioane, crescând în fiecare an cu 17% - 169 de milioane, 198 de milioane în anul 2019, ajungând la 1 mld. în 2021.

Aici suntem în întârziere. Legea trebuia aplicată de la 1 ianuarie 2016, dar s-a întârziat foarte mult.

 

5) Zona educaţiei

Toate partidele spun că au nevoie de 6%, însă e momentul să demonstreze că se angajează în continuare la acest deziderat.

6% propunem nu din anul 2017 că nu se poate, ci propunem o creştere de 13% în fiecare an începând cu anul 2017, ajungând cu un buget al educaţiei de 4,2% în primul an, adică 7,5 mld. euro, crescând după aceea la 4,7% din PIB, la 9 mld euro, la 5,3% în anul 2019, adică 11 mld. euro.

Propunem 10 programe naţionale pentru zona de educaţie.

Primul program se referă la reabilitarea, modernizarea clădirilor şcolare pentru ca toate instituţiile de învăţământ să obţină autorizaţii de funcţionare sanitare.

Al doilea program se referă la modernizarea atelierelor de practică în şcolile care organizează învăţământ profesional.

Program naţional pentru achiziţionarea de mobilier şcolar.

Manualele şcolare, curriculum nou pentru învăţământ primar, gimnazial şi liceal.

Programul naţional pilot de creare a 100 de creşe.

Programul naţional de reabilitare, modernizare şi construire de noi cămine studenţeşti în campusurile universitare.

Program naţional pilot de creare a 120 de instituţii tip after school.

Program naţional de reabilitare/modernizare şi construcţie de noi cămine studenţeşti în campusurile universitare (pentru creşterea cu 15% a capacităţii de cazare la nivel naţional, de la 104.000 locuri la 120.000 locuri)

Programul naţional pentru dotarea şi modernizarea spaţiilor de învăţământ, a bazelor de practică, a grădinilor botanice, a bibliotecilor universitare şi a bazelor sportive existente în universităţile româneşti

Angajamentul pe care îl facem astăzi este acela că, dacă un Guvern din care fac parte partidele politice care s-au angajat la pact, nu realizează 6% din PIB, investiţii,  în fiecare an, la sfârşitul anului să îşi prezinte demisia.




Categorie articol: 

Comentarii