După o lungă perioadă în care angajatorii se plângeau de lipsa angajaţilor calificaţi, dar şi a muncitorilor necalificaţi, criza financiară a schimbat radical această situaţie şi a transformat statutul de şomer într-o realitate cotidiană. Indiferent de sectorul de activitate şi uneori chiar de funcţia ocupată, "destinul" profesional este implacabil. Zilnic, la nivel naţional, sute de salariaţi rămân fără slujbe, fenomen pe care brăilenii îl cunosc la cote dramatice, de o perioadă mai lungă de timp. Oficial, la sfârşitul lunii septembrie, în judeţul Brăila erau înregistraţi 9.348 de şomeri, din care primeau indemnizaţia aferentă doar 3.881 de persoane. Cum şi la alte drepturi sociale există mai mulţi factori care concură la stabilirea valorii prestaţiei, nici ajutorul de şomaj nu face excepţie de la regulă. Pentru a beneficia de o indemnizaţie consistentă, un salariat care a fost disponibilizat trebuie să îndeplinească două condiţii esenţiale: un salariu mare şi un stagiu de cotizare cât mai îndelungat. La nivelul judeţului Brăila, cel mai ridicat nivel al cuantumului indemnizaţiei de şomaj, lunar, este de 1.480 lei, care-i revine unui disponibilizat din domeniul extracţiei petrolului şi a gazelor naturale, ce a avut salariul de peste 100 milioane de lei vechi. Însă cei mai mulţi dintre brăilenii afectaţi de valul disponibilizărilor trebuie să se mulţumească cu sume mult mai mici.
Ajutorul de şomaj, cu alergătură se obţine
S-au pregătit ani de zile pentru a profesa o meserie, au lucrat în domeniu o perioadă, au fost nevoiţi, poate, să se reorienteze pe piaţa forţei de muncă. Au contribuit, din salariul lor, cu sume importante la fondul de şomaj. Iar când "tentaculele" crizei au sufocat economia şi locurile de muncă le-au fost desfiinţate, încep un lung drum prin hăţişul birocratic, pentru a-şi căpăta drepturile ce le revin din statutul de şomer. Este şi situaţia tinerei Corina B. care, la vârsta de 30 de ani, a rămas fără slujbă, fiind disponibilizată de o firmă care a intrat în faliment. Tânăra a lucrat doi ani la această firmă, cu sediul social în Galaţi, iar înainte a fost angajată a unei societăţi brăilene, timp de 6 ani. Ajunsă în faţa ghişeului de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, tânăra a aflat că pentru a i se stabili cuantumul indemnizaţiei de şomaj are nevoie de adeverinţe de la foştii angajatori din care să rezulte că aceştia au plătit contribuţiile la bugetul asigurărilor pentru şomaj. "Am fost purtată pe drumuri ca să-mi completez dosarul de şomaj. A trebuit să merg la Galaţi, unde are sediul societatea care m-a disponibilizat, să-mi dea carnetul de muncă şi adeverinţa. De la agenţia de şomaj am fost trimisă şi la fostul angajator, să iau adeverinţă care să ateste că a plătit cotizaţia. În această situaţie sunt mai mulţi colegi de-ai mei. Nu înţeleg de ce trebuie atâta alergătură, ca să ne obţinem un drept ce ni se cuvine. Oare în era calculatoarelor, nu există încă, la şomaj sau la finanţe, o bază de date, în care să poată fi verificaţi angajatorii, dacă şi-au achitat contribuţiile?", ne-a spus, revoltată, Corina. Într-o situaţie mai dificilă se află Dumitru P. care susţine că are probleme cu unul dintre foştii angajatori. "Şi eu am fost concediat de câteva zile. Pentru a dovedi faptul că am lucrat 1 an cumulat în ultimii 2 ani, trebuie să iau adeverinţe de pe unde am lucrat. Acest fapt nu este dovedit şi de menţiunile din cartea de muncă? Nu ştiu cum să procedez, din cauza dificultăţilor de a da de resursele umane ale unuia dintre foştii mei angajatori. Am nevoie în total de 3 adeverinţe de şomaj, de la 3 angajatori, pentru care trebuie să alerg", ne-a spus Dumitru. Ce fac însă şomerii care au lucrat la firme care între timp au dat faliment? Această întrebare ne-a ridicat-o Cătălin V. "Am nevoie de o adeverinţă pentru şomaj prin care să ateste că o firmă la care am lucrat a plătit cotizaţia pentru şomaj. Această firmă este închisă, nu ştiu dacă are lichidator, deci nu există nimeni oficial care să-mi dea un document care să ateste plata cotizaţiei pentru şomaj". În asemenea condiţii, nu este de mirare că unii dintre şomeri "o lasă baltă" cu demersurile pentru obţinerea adeverinţelor, situaţie care nu s-ar fi întâmplat dacă ar fi existat o bază de date la nivelul instituţiilor statului şi o colaborare între acestea, astfel încât contribuabilul să nu mai fie pus pe drumuri.
Amendă pentru neeliberarea, de către angajator, a adeverinţei
Reprezentanţii AJOFM Brăila susţin că şomerii nemulţumiţi nu ajung cu reclamaţii la agenţie, astfel încât se crede că ei îşi cunosc drepturile şi obligaţiile, conform prevederilor Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Faptul că tot mai multe persoane sunt afectate de criză şi îşi pierd locul de muncă, face să apară tot mai des cazuri în care oamenii sunt nelămuriţi de cum trebuie să-şi procure actele necesare dosarului de şomaj. Potrivit legii, cuantumul indemnizaţiei de şomaj este o sumă acordată lunar şi în mod diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare. Mai exact, cuantumul indemnizaţiei de şomaj este o sumă neimpozabilă lunară reprezentând 75% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la data stabilirii acesteia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an, la care se adaugă, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 3 ani, o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni a unei cote procentuale diferenţiate, după cum urmează: 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani; 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani; 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani; 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani. Şomerii beneficiază de indemnizaţie de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii: au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii, nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare; nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii; sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate. Indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează: 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an; 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani; 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. În vederea certificării stagiilor de cotizare şi a stabilirii dreptului la indemnizaţie de şomaj, angajatorii au obligaţia, odată cu înmânarea carnetului de muncă, de a elibera persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă sau de serviciu, o adeverinţă din care să rezulte baza lunară de calcul, pentru fiecare lună, din ultimele 12 luni, înainte de data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, pentru care aceştia le-au reţinut şi virat la bugetul asigurărilor pentru şomaj contribuţia individuală şi au plătit contribuţia datorată de angajator. "Sunt situaţii diferite, de la caz la caz şi numai funcţionarul de la ghişeu poate să lămurească dacă mai este nevoie să aducă adeverinţe şi de la foştii angajatori. De multe ori nu este nevoie să aducă decât de la ultimul angajator. Neeliberarea de către angajator a adeverinţei constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de către organele de control ale structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care au competenţa constatării şi sancţionării celorlalte contravenţii prevăzute de lege", ne-a precizat Laurenţia Vasilescu, purtătorul de cuvânt al AJOFM Brăila.
Peste 9.000 de şomeri în Brăila
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Brăila a comunicat că rata şomajului la nivelul judeţului a înregistrat o nouă creştere, la sfârşitul lunii septembrie, ajungând la 6,8%. Faţă de luna anterioară, rata şomajului înregistrată la nivelul judeţului Brăila, a crescut cu 0,4 puncte procentuale. De menţionat este faptul că Brăila a înregistrat o rată a şomajului cu 0,1 puncte procentuale mai mică decat cea de la nivel naţional. Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, în luna septembrie 2009, comparativ cu luna precedentã, rata şomajului la bărbaţi a fost de 7,9 % (cu 0,4 puncte procentuale mai ridicată decât în luna anterioară), iar rata şomajului la femei a fost de 5,6 % (cu 0,3 puncte procentuale mai ridicată decât în luna anterioară). Numărul total de şomeri corespunzător lunii septembrie a fost de 9.348 persoane, mai mare cu 485 persoane faţă de cel din luna anterioară. Din totalul şomerilor înregistraţi, 3.881 au fost şomeri indemnizaţi şi 5.467 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 360 persoane, iar numarul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 125, faţă de luna precedentă.
Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor este de 58,5 %, mai scazută decât în luna precedentă.
Structura şomerilor pe categorii şi studii se prezintă, astfel: 75,2% - cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional; 17,8% - cu nivel de instruire liceal şi postliceal; 7,0% cu nivel de instruire universitar. "În ceea ce priveşte structura şomerilor pe grupe de vârstă, facem precizarea că: 17,1 % au vârsta sub 25 ani; 8,2 %, între 25-29 ani; 26,5 %, între 30-39 ani; 24,5 %, între 40-49 ani; 13,8 %, între 50-55 ani; 9,9 %, peste 55 ani. În ceea ce priveşte repartizarea şomerilor pe localităţi facem menţiunea că 47% provin din mediul urban (municipiul Brăila, oraşele Făurei, Ianca şi Însurăţei) iar 53 % din mediul rural (din cele 40 comune ale judeţului Brăila)", a precizat Simona Ely Chioibaş, director coordonator al AJOFM Brăila.
