Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Agricultura, la un pas de colaps

Furie, incertitudine, disperare. Aceasta e starea de spirit in rindul agricultorilor braileni. Indiferent ca administreaza ferme de sute de hectare sau de doar citeva zeci, producatorii agricoli vad viitorul negru. Efectele crizei mondiale sint evidente, spun ei. Piata cerealelor e in agonie, nimic nu se vinde, nimic nu se cumpara, iar pe fondul cresterii alarmante a euro, pretul input-urilor a explodat. Campania de primavara bate la usa, dar bancile nu acorda credite, subventiile se lasa asteptate, iar despre lichiditati in vistieriile societatilor nici nu poate fi vorba, intr-un an in care pretul de valorificare a produselor agricole a fost, in unele cazuri, si la jumatate din pretul de productie. Mai mult, in zona noastra, aceste efecte sint accentuate si de conditiile agroclimatice nefavorabile: o toamna secetoasa, o iarna uscata, fara zapada, cu geruri puternice si prelungite, care dau serioase motive de ingrijorare.

"Daca nu se intervine rapid, va fi dezastru"

In aceste conditii, fermierii se tem ca nu vor face fata campaniei de insamintari, marea lor grija fiind aceea ca orice problema financiara se va rasfringe automat asupra calitatii productiei, mai ales ca multe lucrari de pregatire ce trebuia facute in toamna au fost aminate. "Sintem complet decapitalizati, am vindut produsele la un pret de batjocura, subventiile nu vin la timp, creditele sint mult prea scumpe si foarte greu de accesat. Nu stim ce vom face exact. Dar un lucru sa fie clar si cei care cumva se vor descurca si vor cultiva in primavara, vor fi nevoiti sa sara peste anumite verigi tehnologice, iar asta va afecta serios productia viitoare atit cantitativ, cit si calitativ. Ce mai, a fost un an complet atipic. Pentru prima data in istoria agriculturii previziunile privind preturile au fost incorecte. Cine a vindut imediat dupa recoltare a reusit sa obtina, la griu de exemplu, 0,5 lei la kg. Acum insa pretul a cazut la 0,3 - 0,35 lei/kg. Nici macar costurile cu depozitarea nu se mai acopera. In plus, APIA nu a dat drumul la plati, desi in noiembrie ni s-a promis ca plata se va face incepind cu 15 ianuarie, iar acum ca la 1 martie. N-o sa fie asa, sintem siguri. Sintem complet debusolati, pentru ca aceasta criza vine dupa un 2007 foarte secetos si un 2008 cu cele mai proaste preturi de valorificare posibile. Daca puteti sa credeti, ma felicit ca nu am in derulare nici un proiect cu finantare europeana, pentru ca avem colegi aflati in mare dificultate. Au accesat credite pentru aceste proiecte, si-au facut un plan, iar acum totul s-a dat peste cap cu cresterea dobinzilor si cresterea euro. Sintem intr-o situatie dezastruoasa, iar daca nu se intervine rapid, va fi dezastru", a precizat Costica Macelaru, presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli APA Braila.
De precizat ca astazi, conducerea Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania - LAPAR, respectiv Adrian Radulescu, presedinte, si Marcel Cucu, vicepresedinte, se intilnesc cu ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, in vederea identificarii unor solutii de combatere a efectelor crizei.

"De o luna piata cerealelor a amutit, nu se vinde un bob macar"

Ca sint mari probleme in agricultura ne-a confirmat si Ion Stefan, directorul societatii "Agrogal", una dintre fermele de elita ale judetului: "Noi sintem in criza, si inca una foarte mare, in sensul ca avem foarte putine resurse financiare. Motivul, pretul exagerat de mic al produselor agricole. Vine campania de primavara si noi nu avem bani pentru achizitia de motorina, de seminte, de pesticide. In plus, pe fondul disputei cu gazele, combinatele de ingrasaminte s-au inchis si noi nu stim cind si cit ingrasamint va fi pe piata si, mai ales la ce pret. Pentru noi, criza a inceput in vara, acum s-a accentuat, iar daca autoritatile nu vor constientiza gravitatea situatiei si nu vor gasi o solutie sa ne dea subventiile la timp, campania de primavara va fi un dezastru. Pina acum am mai scaldat-o noi, am supravietuit cumva, am mai gasit ba o solutie, ba alta, dar acum, daca nu ni se dau la timp subventiile, agricultura chiar a terminat-o. Pentru ca mai este un aspect: bancile nu mai dau credite, or fara credite, intr-un an in care mai putin rapita, toate celelalte cereale s-au vindut cu o jumatate din pretul de productie, de unde bani pentru campania de primavara?!". Derularea proiectelor finantate din Fondul National de Dezvoltare Rurala este un alt subiect care da fiori agricultorilor: "Am un proiect eligibil, aprobat, in valoare de 2 milioane de euro pentru achizitie de utilaje. Eu am partea mea de finantare, dar stiti cum e: imprumuti intreaga suma, achiti utilajul, si abia apoi vin banii din finantarea europeana. Iar eu ma tem de modul cum se va derula acest proiect, pentru ca daca banii europeni nu vin la timp, eu va trebui sa platesc dobinda pentru intreaga suma cine stie cita vreme, iar la dobinzile actuale nu e de gluma. Necazul cel mai mare insa este ca de o luna piata cerealelor a amutit. Nu se vinde un bob macar. Pretul e mai mic decit in vara, insilozarea costa, nu stiu unde o sa ajungem. La 0,35 lei/kg de griu sau 0,5 lei/kg de floare, cum sa faci fata? Iar statul nu face nimic", s-a aratat indignat Ion Stefan.

"E o catastrofa, banii nostri stau in silozuri"

Pretul "ingrozitor de mic" al produselor agricole a fost identificat ca principala cauza a situatiei financiare dezastruoase si de catre directorul "Midagra", Vasile Datcu: "Toate celelalte preturi se duc in sus, cu exceptia cerealelor care, dimpotriva, cad. Avem stocuri mari, nenorocirea este ca nimeni nu cumpara, iar la ce s-a mai cumparat avem probleme la incasarea facturilor. Iar noi stam cu marfa in depozite si nu avem nici un ban sa incepem pregatirile pentru campania de primavara. E primul an in care pretul cerealelor scade in loc sa creasca. Si pe linga pierderea asta din pret, noi mai trebuie sa suportam si costurile cu depozitarea. Nu stiu cum o sa o scoatem la capat. Gresim ceva, ne scapa ceva. Nu stiu, dar ca anul acesta parca niciodata nu a fost asa de greu. Am un proiect cu finantare europeana, sincer nu l-as amina, dar la fel de sincer, habar nu am ce o sa fac. Ne-am adunat intr-o zi mai multi fermieri din zona, ne-am plins de una de alta, am vorbit sa incercam sa mai renuntam la cereale sa ne orientam si spre alte culturi, tehnice de exemplu. Dar e tot riscant atita timp cit nu exista o strategie nationala. Ca nu putem acum tot judetul sa ne apucam sa cultivam cinepa. Apoi, e o catastrofa cu ingrasamintele, cu input-urile in general. In cazul lor creste pretul de la o luna la alta, iar la produsele noastre da inapoi. Ba mai mult, nu le mai cumpara nimeni! Noi am incercat sa gasim si niste cauze si ne-am gindit ca una ar fi reducerea consumurilor. Adica, pe fondul crizei economico financiare cetatenii nu mai fac risipa. Cumpara mai putin, nu mai arunca nimic si de aici cererea e mai scazuta. Ideea e ca daca fac asa economie la mincare nici nu vreau sa ma gindesc la celelalte produse, stiu si eu masini, telefoane, imbracaminte. O alta explicatie ar fi si aceea ca s-au cultivat mai multe cereale energetice a caror destinatie era producerea de bioetanol. Or, cererea pe piata a fost mai mica".

"Nici o masura nu e prea mult pentru a evita o criza alimentara"

Efectele crizei economico - financiare sint evidente in agricultura, sustine si Marin Moraru, administratorul societatii "Marex", unitate etalon pentru agricultura braileana. Incertitudinile privind conditiile de creditare, lipsa unor repere certe privind evolutia costurilor de productie, dar si a preturilor de valorificare, lipsa ingrasamintelor fiind doar citeva elemente ce provoaca o ingrijorare majora. "La nivelul societatii noastre, efectele crizei sint mai scazute si aceasta pentru ca desfasuram o activitate integrata, avem asigurate stocurile de cereale necesare, avem o tehnologie de maxima eficienta de la cereale la carne si preparate din carne, si, mai ales, avem o piata de desfacere nationala pe care nu am intregistrat fluctuatii de vinzari. Proiectele de investitii in derulare am reusit sa le finalizam in bune conditii. Desigur, au fost sistate si aminate si unele lucrari de constructii de importanta mica, dar mai mult din cauza vremii nefavorabile si a perioadelor de sarbatori, urmind ca acestea sa fie reluate in primavara. Personalul aferent acestor activitati a fost angajat pe perioada determinata si va fi rechemat odata cu reluarea lucrarilor", a subliniat Marin Moraru.
In opinia lui, ar fi insa necesara o revedere a programelor guvernamentale privind agricultura si industria alimentara: "Am mentionat mai sus ca nu avem fluctuatii de vinzari si nu sintem ingrijorati de desfacerea productiei. Asta, in conditiile in care actionam pe o piata a carnii de porc in care 70% din marfa provine din import si numai 30% din productia interna. In aceste conditii ne ingrijoreaza posibilitatea ca aceasta criza economico-financiara sa degenereze in Romania intr-o grava criza agro-alimentara, mai direct spus intr-o lipsa cronica de alimente cu un impact de nedescris asupra populatiei. O astfel de criza ar pune guvernantii in cu totul alta situatie decit criza imobiliara sau criza din domeniul auto".
Ce trebuie facut? "Nici o masura nu e prea mult pentru a evita o astfel de perspectiva", considera Moraru, implicarea statului in creditarea directa a producatorilor, masuri de stimulare a absorbtiei fondurilor comunitare directe si la obiect, implicarea in subventionarea sigura si substantiala a unor domenii ce pot usor intra in colaps, fiind doar citeva din posibilele solutii de atenuare a socului. Insa, a tinut sa sublinieze Moraru, "credem ca masurile de evitare a producerii unei crize alimentare trebuie sa aiba prioritate in raport cu toate celelalte aspecte ale crizei economico-financiare mondiale in economia romaneasca".




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii