• fermierii brăileni s-au întâlnit în cadrul adunării generale de început de an a Asociaţiei Producătorilor Agricoli • din discuţii a reieşit că aceştia nu sunt de acord să renunţe la unele pesticide şi că vor să beneficieze de subvenţii la nivel european • preşedintele APA, Vasile Datcu, a punctat câteva dintre problemele întâmpinate de agricultorii locali cum ar fi: seceta din această iarnă atipică, efectul noilor politici agrare 2021-2027, subvenţii şi documentaţii
Un număr de aproximativ 50 de fermieri brăileni, s-au reunit ieri, 27 februarie, îi incinta restaurantului “Privighetoarea” din Grădina Mare, în cadrul adunării generale a Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Brăila. În momentul de faţă, asociaţia este alcătuită din 155 de membri activi - fermieri.
Chiar dacă nu s-au strâns toţi fermierii din judeţ, la adunare au participat si reprezentanţi ai instituţiilor de stat din domeniul agricol, respectiv directorul Direcţiei pentru Agricultură, Traian Cişmaş, şi directorul APIA, Daniela Militaru.
Deschiderea a fost făcută de preşedintele asociaţiei, Vasile Datcu, care a prezentat raportul de activitate pe 2019, apoi a punctat principalele probleme cu care se confruntă fermierii locali, atât din punct de vedere meteo-climatic cât şi legislativ.
Una dintre principalele probleme o reprezintă impactul politicilor agrare comunitare asupra agriculturii din România. Preşedintele APA a făcut referire la utilizarea insecticidului neonicotinoid în agricultură şi impactul acestuia asupra albinelor, care pare să fie destul de scăzut, cât şi la folosirea ierbicidului glifosat care este propus a fi interzis în următorii ani, fără să fi existat vreun raport solid care să-i demonstreze toxicitatea. Concret, Vasile Datcu a pledat pentru menţinerea acestor insecticide în producţia agricolă.
S-a pus şi problema noii Politici Agricole Comunitare 2021-2027 - respectiv despre plafonarea subvenţiei pe suprafaţă sau pe fermă. Vasile Datcu a prezentat situaţia fermierului român ca fiind un pic mai “atipic” comparativ cu fermierul din UE. În acest sens, a făcut o trimitere către statutul privilegiat al firmei din Emiratele Unite care administrează în prezent terenul arabil din Insula Mare a Brăilei, beneficiind de subvenţii care nu sunt accesibile micilor fermieri români.
“În România, lucrurile stau diferit. Unul cu 300 de hectare este luat în băşcălie! Avem altul aici, care are 55.000 ha, se poate numi fermier? Între timp este şi prinţ arab, săracul! El primeşte pe an subvenţii în valoare de 10.000.000. euro de la contribuabilii europeni!”
S-a menţionat şi despre problemele din cadrul legislativ român privind cumpărarea terenurilor agricole de către străini cât şi despre cadastrarea fermelor agricole.
“Când l-am întrebat direct pe ministrul Daia, într-o întrevedere, despre problema cadastrării a zis că nu ştie să găsească soluţie la această problemă. Bani s-au primit pentru cadastrare. S-a primit finanţare acum 2 ani de la UE în valoare de 300.000.000 euro în acest sens! În condiţiile în care nu vom reuşi să cadastrăm terenurile se pune problema ce facem dacă o să se condiţioneze plata subvenţiilor de existenţa fermelor cadastrate?”.
Pe lângă probleme, la adunare au fost prezentate şi realizări ale asociaţiei cum ar fi simplificarea documentaţiei APIA cât şi obţinerea subvenţiilor pentru motorină pentru 2021.
