Cândva celebră în ţară, dar şi în lume, pentru galele oficiale şi amicalele de box, adevărate spectacole în cadrul cărora evoluau multipli campioni naţionali, balcanici, europeni şi mondiali, astăzi o ruină. În 1998, pentru Arena de box, căci despre aceasta este vorba, timpul s-a oprit în loc. În 1998 nu s-a mai organizat nicio competiţie pugilistică, iar baza a fost definitiv închisă. Lacătul greu care i-a ferecat porţile, menit să izoleze şi să protejeze clădirea, a reuşit, de fapt, mai uşor decât ne-am fi închipuit mulţi dintre noi, să arunce în paragină, gunoi şi uitare tot ceea ce a însemnat boxul pentru Brăila. Iar pentru Brăila, decenii la rând, boxul a fost emblemă, sportivi precum Bobinaru, Mărgărit, Zlotariu, Covaci, Dobrescu, fraţii Cuţov, Alexandru Giurgiu, Răducu, Niţă Robu, Dafinoiu sau Tănase, fiind cunoscuţi drept "boxeri de talie internaţională".
A fost nevoie de aproape 10 ani pentru ca autorităţile locale să îşi "amintească" de mirajul boxului brăilean, o tradiţie începută încă din perioada interbelică, de forfota ce cuprindea oraşul în timpul competiţiilor sportive, dar mai ales de clădirea ce fusese părtaşă atâţia ani la zeci de evoluţii "spectaculoase" ale unor băieţi simpli, dar care şi-au închinat întreaga viaţă boxului. Abia în 2007, primarul de atunci al municipiului, Constantin Cibu, a făcut primul pas concret pentru reabilitarea arenei, prin asta dorindu-se şi o revigorare a acestui sport, dar şi o reanimare a celei mai importante zone a oraşului, centrul vechi. Astfel, în vara lui 2007, Primăria a organizat o licitaţie în vederea concesionării Arenei de box, un obiectiv cu un amplasamnet tentant, în plin centrul oraşului, o cerinţă expresă a caietului de sarcini fiind însă aceea ca firma care va concesiona terenul să realizeze o investiţie cu acelaşi specific. Patru firme s-au înscris, trei din Brăila şi una din Galaţi, câştigătoare fiind desemnată SC "Eleny", societatea controversatului om de afaceri Ilie Paraschiv. Acesta a promis că va construi pe ruinele fostei arene un spaţiu comercial, care va conţine şi o sală de spectacole - arenă sportivă, pretabilă pentru organizarea unor meciuri de box, judo, karate, K1. Pe lângă afacerea imobiliară realizată prin câştigarea licitaţiei, redevenţa pentru teren fiind negociată la 30.000 lei/an, dorinţa omului de afaceri de a "pune mâna" pe această adevărată comoară este oarecum explicabilă, Paraschiv fiind un apropiat al lumii sportului brăilean.
Investiţia ar trebui finalizată anul viitor, iar dacă sunt brăileni care au temeri că Paraschiv nu-şi va respecta întocmai promisiunea şi destinaţia clădirii va fi alta decât cea aprobată sau nu vor fi respectate prevederile privind integrarea clădirii din punct de vedere estetic şi arhitectural în specificul zonei, există clauze în baza cărora contractul ar putea fi reziliat. Iar actualul primar pare a fi decis să facă uz de ele.
O nouă arenă până în 2010
Până cel târziu anul viitor, pe ruinele actualei Arene de box ar trebui să se ridice o clădire impozantă, cu subsol, parter şi două etaje, perfect integrată în stilul arhitectonic al zonei, o clădire care prin activităţile pe care le va adăposti ar trebui să ajute revitalizarea centrului vechi. Investiţia, în valoare de peste 1,2 milioane de euro, aparţine omului de afaceri brăilean Ilie Paraschiv şi a fost aprobată sub denumirea "Spaţii comerciale, sală de spectacole - arenă sportivă". Ea se va realiza pe un teren de 1.240 mp al municipalităţii, luat în concesiune pe 49 de ani de Paraschiv, în urma unei licitaţii organizate în vara anului 2007, pe vremea fostului primar Constantin Cibu, contra unei redevenţe de 30.000 lei/an.
Aşa cum este prezentat în documentele în baza cărora au fost emise autorizaţiile, noul obiectiv ar trebui să fie compus din două corpuri. Corpul 1 va fi format din subsol şi parter - cu terasă acoperită şi spaţii comerciale, iar corpul 2, din parter - cu un restaurant de 50 - 70 de locuri şi ring sportiv (box, judo, karate, K1) cu gradene de 140 - 150 locuri (pretabil şi pentru spectacole artistice), etaj I cu spaţii comerciale şi etaj II cu spaţii comerciale şi o cafenea de 25 de locuri, cu terasă descoperită şi spaţiu de recreere pentru copii.
Municipalitatea speră că investiţia va fi finalizată anul viitor, totul însă depinde de obţinerea certificatului de descărcare de sarcină arheologică. După obţinerea lui, practic ar mai fi nevoie doar de autorizaţia de construcţie, de la obţinerea ei investitorul având la dispoziţie, conform negocierilor cu municipalitatea, 7 luni pentru finalizarea lucrărilor. "Când am preluat mandatul am avut mai multe discuţii cu domnul Paraschiv, care luase deja în concesiune terenul din 2007, pentru că am văzut că se tot întârzie. Mi-a spus că deocamdată zona trebuie descărcată de sarcină arheologică şi mi-a promis că imediat ce termină lucrul acesta, va începe construcţia. El are la dispoziţie 7 luni de la obţinerea autorizaţiei de construcţie, în care să finalizeze obiectivul. Autorizaţia o obţine însă după eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică. În toamnă sper să se termine descărcarea şi, astfel, proiectul iniţiat în 2007 să se finalizeze anul viitor", a precizat primarul Simionescu.
Se mişcă ceva
Cert este că, după ani în care peste Arena de box s-au aşezat doar liniştea, praful şi gunoaiele, acum câteva zile zona s-a animat, semn că începe să se mişte ceva. Crezând că arheologii au demarat lucrările, am contactat conducerea Muzeului Brăilei. "Urmează ca proprietarul să scoată placa de beton, după care vom putea trece la săpături, la descărcarea de sarcină arheologică. La surprize nu ne aşteptăm, dar vom găsi sigur urme din secolele XVI - XVII. Din momentul în care începem lucrările, avem la dispoziţie un termen de 3 luni pentru descărcare arheologică", a precizat dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei.
"Deocamdată trebuie să se facă săpăturile arheologice şi după aceea începem construcţia în sine. Va fi o sală multifuncţională, vor fi şi box, şi judo, şi karate şi spectacole. Nu va fi destinată numai boxului, unde se derulează o competiţie la două luni. O să facem o sală modernă, pretabilă şi pentru spectacole şi pentru competiţii sportive. Va trebui însă să aşteptăm certificatul de descărcare de sarcini arheologice şi după aceea începem lucrările", ne-a declarat Ilie Paraschiv.
Consilierii liberali au dubii
În februarie a.c., consilierii municipali au fost consultaţi cu privire la proiectul propus de Ilie Paraschiv, iar în şedinţa din 27 februarie a fost supus aprobării Planul Urbanistic de Detaliu. PUD -ul a fost aprobat, însă consilierul liberal Vasile Varga a atras atenţia că acest obiectiv trebuie urmărit pe tot parcursul construcţiei, întrucât "Ilie Parachiv mai deţine un imobil pe strada Mihai Eminescu la care nu s-a păstrat arhitectura, conform zonei istorice a municipiului".
Întrebat despre acest aspect, primarul Simionescu a fost tranşant: "Ştiu că există anumite discuţii, la acest moment însă nefondate. Un lucru însă vreau să fie clar: indiferent ce speră să finalizeze investitorul, nu ne vom abate niciun milimetru de la normele estetice şi specificul zonei. Se va respecta caracterul estetic general, identitatea arhitecturală şi va asigura armonizarea noilor construcţii cu aspectul clădirilor învecinate". De altfel, hotărârea de consiliu local prin care a fost aprobat PUD-ul construcţiei prevede clauze speciale pentru nerespectarea celor asumate, clauze ce pot ajunge inclusiv la rezilierea contractului. Iar primarul a spus că va face uz de ele dacă va fi cazul. Speră însă că nu se va ajunge la asta, iar rezultatul va fi cel scontat: "Din punctul meu de vedere este o idee extraordinară pentru revitalizarea zonei. Poate aşa vor mai fi tentaţi şi alţi agenţi economici să investească în această zonă. În acest fel, sperăm să redăm străzii Eminescu strălucirea de altădată, să atragem brăilenii într-un loc extraordinar de promenadă, cu spaţii comerciale şi cu o arhitectură deosebită".
Degradarea Arenei a început după 1998
Dorinţa primarului şi speranţa că lucrurile vor avea un final fericit este de înţeles, dat fiind faptul că arena de box devenise deja o ruină, rai al gunoaielor, câinilor comunitari şi vagabonzilor. În plus, după reabilitarea străzii şi aspectul zonei era greu împovărat. Dar de ce s-a ajuns aici? Răspunsul este clar: lipsa de interes pentru sport de după revoluţie, dar şi din vina autorităţilor locale. Iar un scurt remember al istoriei recente dovedeşte asta. După revoluţie, baza sportivă care găzduia în fiecare vară mii de spectatori şi zeci de competiţii pugilistice a schimbat trei proprietari: mai întâi a fost în proprietatea Administraţiei Bazelor Sportive (ABS), din 1992 a revenit CSM-ului, pentru ca în final să ajungă la administraţia locală. Ne vorbeşte despre acest periplu Tinca Amza, directorul CSM Brăila: "În anul 1992, conform legii, toate bazele sportive au trecut de la ABS la cluburi şi direcţii, iar Arena de Box a revenit CSM-ului. Din câte îmi amintesc, s-au organizat în continuare competiţii naţionale de seniori, Campionate Balcanice, însă treptat numărul lor a scăzut şi unul dintre motive a fost şi acela al calendarului competiţional al federaţiei de specialitate, care nu prevedea prea multe evenimente în timpul verii. Mai mult, cheltuielile de organizare erau mai mari decât încasările, iar baza sportivă nu mai corespundea nici din punct de vedere sanitar. În 1998 am făcut demersurile cu primarul de atunci, Anton Lungu, şi, după puţin timp, printr-o hotărâre de guvern, Arena de Box a intrat în patrimoniul Primăriei".
După 1998, arena a intrat într-un proces rapid de degradare şi nu s-a mai organizat nicio competiţie pugilistică.
O istorie lungă şi spectaculoasă
La Brăila, mişcarea pugilistică este atestată documentar încă din iunie 1930 când, conform Monografiei "Brăila 625 în date cronologice", material publicistic realizat de Gheorghe Gorincu şi Florica Gorincu, un grup de câţiva muncitori a înfiinţat la Brăila Clubul sportiv "Boxing Club". În aceeaşi lună au început primele gale de box pentru strângerea de fonduri, la baza sportivă de pe fosta stradă "Regală". O altă informaţie a apărut doi ani mai târziu, fiind consemnată în "Istoricul oraşului Brăila din cele mai vechi timpuri şi până astăzi" a lui Constantin C. Giurescu. În ea se menţiona că pe lângă cele şapte cinematografe, în Brăila existau şi opt societăţi sportive, dintre care una destinată boxului.
Dacă în 1930 era un singur club, în anii '60-'70 în oraş funcţionau multe asociaţii sportive, Progresul, Voinţa, CSM, Constructorul, CCH, mare parte dintre ele fiind asimilate ceva mai târziu de Box Club Brăila, iar numărul pugiliştilor era foarte mare, la fel şi competiţiile care se organizau.
Puţin mai târziu, în perioada anilor 1970-1982 s-au derulat finale de Campionat Naţional de seniori, tineret, ediţii ale Memorialului Ion Covaci sau Gheorghe Bobinaru, o finală de Campionat Balcanic de tineret în 1976 şi multe gale amicale cu echipele cluburilor tari din România.
"Arena era mică pentru câţi iubitori de box erau în oraş. Nici nu se puneau bine biletele în vânzare, şi se epuizau. Brăila, considerată la un moment dat leagănul boxului românesc, a avut şi una dintre cele mai puternice echipe de box. La Campionatul Naţional pe echipe ne băteam pentru medalii cu pugiliştii din Galaţi, Bucureşti, Constanţa, Mangalia. Aproape în fiecare săptămână ne întâlneam în gale amicale, atât la Arena de Box Brăila cât şi în alte oraşe şi de fiecare dată biletele dispăreau rapid atunci când pe afişe erau trecute numele unor boxeri brăileni recunoscuţi pe plan naţional", şi-a reamintit Alexandru Giurgiu.
O pleiadă de boxeri brăileni de talie internaţională
Printre boxerii brăileni care s-au remarcat pe plan naţional sau internaţional şi care au urcat de nenumărate ori pe ringul Arenei se numără multiplii medaliaţi naţionali, Gheorghe Bobinaru, Eustaţiu Mărgărit, Ion Zlotariu, Ion Covaci, Mircea Dobrescu, fraţii Cuţov, Alexandru Giurgiu - în palmaresul căruia figurează un titlu de vicecampion european de tineret şi două titluri de campion balcanic, Ion Răducu, Niţă Robu, Costică Dafinoiu şi David Tănase, ultimii cinci fiind consideraţi de revista "Ringul", în iunie 1977, sportivi de clasă internaţională.
Primul boxer brăilean convocat în lotul României pentru Olimpiadă a fost Ion Zlotariu, "Chibrit" cum era cunoscut în lumea boxerilor, dar cel mai important rezultat al lui a fost cel de campion mondial universitar. Singurul boxer brăilean care a cucerit o medalie la Jocurile Olimpice a fost Costică Dafinoiu. Caracterizat de presa vremii drept unul dintre "frumoşii nebuni ai nobilei arte", Dafinoiu a câştigat în 1973 Turneul "Prietenia" la Galaţi şi apoi a devenit senator de drept în lotul de juniori al României.
În 1994 a cucerit "Centura de aur", învingându-l în finala categoriei 81 kg pe vicecampionul olimpic de la Munchen, cubanezul Gilberto Carillo şi apoi a devenit campion european. La Olimpiada Nadiei, cea de la Montreal, din 1976, Costică Dafinoiu a cucerit medalia de bronz după ce a învins doi adversari din Tobago şi Bermude.
Ilie Paraschiv şi boxul
Ilie Paraschiv este un apropiat al sportului brăilean. În copilărie a practicat kaiac canoe sub îndrumarea antrenorului emerit Marin Blându, la actualul CSM. Ca sponsor, Paraschiv a ajutat apoi Clubul Sportiv "Boxul Brăilean", artele marţiale, fiind între 1996-1998, principalul susţinător financiar al multiplului campion european şi mondial de karate tradiţional Cornel Muşat, perioadă în care sportivul a cucerit două medalii de aur la Campionatele Mondiale. De asemenea, Ilie Paraschiv a fost principalul sponsor la Gala K1 "Arde Brăila".
Cine este omul de afaceri Ilie Paraschiv
Omul de afaceri Ilie Paraschiv apare asociat sau administrator la nouă societăţi, dintre care doar cinci sunt în funcţiune, printre care şi "Eleny" SRL, firma câştigătoare a licitaţiei vizând Arena de Box. De altfel, Paraschiv nu figurează asociat la această unitate, ci doar administrator însă titlurile de proprietate le deţine familia sa. Totuşi, potrivit Registrului Comerţului, Paraschiv deţine 50% din părţile sociale ale societăţii "Partener Impex", 97,43% din SC "Conalpa", 100% din SC "Terasa Parc" şi 55% din SC "Actualitatea" SRL. De asemenea, deţine 50% din SC "Gplast" societate aflată în faliment, 33,33% din SC "Biorem" SRL aflată în dizolvare, 30% din SC "Paconi" SRL (în lichidare) şi 40% din SC "Parienter" SRL, societate aflată în dizolvare.
Principala afacere a lui Ilie Paraschiv rămâne, totuşi, firma "Eleny" SRL, înfiinţată în 1991. La început, "Eleny" era doar un magazin amplasat pe strada 1 Decembrie 1918, nr. 113, aproape de strada Griviţei, însă, cu timpul, afacerea a luat amploare, ajungând până la amenajarea unui complex comercial en-gros pe Şoseaua Râmnicu Sărat, într-o hală industrială dezafectată, închiriată la vremea respectivă de la "Irmex" SA. Apoi, a urmat complexul comercial amenajat în subsolul magazinului "Dunărea", într-un spaţiu închiriat de la "Concordia". Tot în sfera amenajării de spaţii comerciale Paraschiv a intrat în 2000 partener cu Băncuţă Cocoş, pentru en-gros-ul din Viziru I şi, mai nou, moderna clădire multietajată ridicată în imediata apropiere a complexului comercial, pe locul unde a funcţionat cândva restaurantul cunoscut sub porecla "Pistruiatul". De asemenea, tot un complex comercial a amenajat şi în clădirea situată pe strada Mihai Eminescu, la intersecţia cu strada Unirii. Mai trebuie adăugat că Paraschiv a cumpărat în urmă cu câţiva ani căminul de nefamilişti situat pe Calea Călăraşilor unde, ulterior, a amenajat un hotel.
