O hotărâre de Guvern apărută la începutul acestui an obligă primăriile din ţară să îşi înnoiască ştampilele cu care operează în registrele de stare civilă. Este vorba despre HG 64 din 26 ianuarie 2011, ce stabileşte metodologia de aplicare a dispoziţiilor legale pe linie de stare civilă. Ştampilelor vechi, folosite deja în practică, li se aduc modificări de formă, inclusiv prin scrierea cu "â", pe lângă acestea adăugându-se şi ştampile noi, pentru speţe apărute recent, cum ar fi divorţul administrativ sau posibilitatea schimbării de nume cu avizul autorităţilor judeţene, nu a celor centrale, ca până acum. Ştampilele de stare civilă reprezintă o componentă importantă a activităţilor primăriilor şi a serviciilor judeţene de evidenţă a populaţiei. Cu ajutorul lor se înscriu pe foaia de stare civilă a fiecărui cetăţean toate modificările din statutul acestuia, de la cele curente, cum ar fi căsătoria sau divorţul, până la cele mult mai puţin probabile, precum schimbarea de nume sau chiar de sex. Sunt foarte multe situaţii care necesită astfel de menţiuni, iar asta face ca şi ştampilele necesare să fie foarte multe. În HG 64 se face referire la peste 100 de ştampile. În mod curent, însă, sunt folosite ceva mai puţine. "Noi am făcut un necesar, dându-le la o parte pe cele de care au nevoie ambasadele sau consulatele şi am ajuns la concluzia că, la nivelul primăriilor, trebuie să existe 82 de ştampile, pentru diversele speţe ce pot apărea în viaţa unui membru al comunităţii", ne-a declarat Livia Damian, directorul Serviciului Public Comunitar Judeţean de Evidenţă a Persoanelor (SPCJEP) Brăila. Ştampilele cu menţiuni se aplică pe o bandă specială, lăsată liberă în partea stângă a foii de stare civilă a fiecărei persoane. Este un spaţiu strict delimitat, iar încadrarea menţiunilor nu este o treabă chiar simplă. Directorul Damian ne-a explicat că realizarea unor modele de ştampile care să încapă în banda respectivă, dar să fie şi lizibile, a necesitat şi timp şi efort. "Noi ne-am străduit să facem aceste modele, pe care le-am recomandat la o întrunire a secretarilor primăriilor din judeţ, ce a avut loc în luna aprilie a acestui an. Nu este obligatoriu ca primăriile să folosească strict modelele concepute de noi, obligaţia lor este să aibă pe ştampile exact formulele de text prevăzute de HG 64. Nu există un model unic la nivel de ţară referitor la felul cum trebuie aşezate pe ştampile aceste texte. Fiecare primărie poate lucra cu orice firmă doreşte, însă se poate întâmpla ca firmele în cauză să nu aibă suficientă experienţă în domeniul stării civile, iar ştampilele să fie realizate necorespunzător, ceea ce le poate îngreuna foarte mult munca angajaţilor de la starea civilă din localitatea respectivă. Modelele gândite de noi respectă toate regulile în domeniu şi de aceea le recomandăm nu doar primăriilor, ci şi firmelor din domeniu care vor să realizeze ştampile pentru primării. Până în prezent, o singură firmă din Brăila a fost interesată să colaboreze cu noi şi să facă ştampilele după modelele concepute aici", ne-a spus directorul SPCJEP.
"Ne-am străduit să prindem cât mai multe comenzi"
Dotarea celor 44 de unităţi administrativ-teritoriale brăilene cu seturi a câte 80 de ştampile poate fi privită ca o bună oportunitate de afaceri pentru firmele de profil, chiar dacă la prima vedere sumele implicate nu sunt spectaculoase - valoarea unui set complet se situează în jurul valorii de 5.000 lei (50 milioane de lei vechi n.n.). Dacă însă înmulţim cu numărul de unităţi administrativ - teritoriale rezultă peste 2 miliarde de lei vechi, ceea ce pentru o firmă mică nu-i deloc puţin. Până acum, însă, o singură firmă s-a grăbit să profite de această ocazie oferită de noile prevederi legislative. Este vorba despre "Torent Press", a cărui administrator, Doina Popescu, a bătut în lung şi-n lat judeţul, prezentându-le primarilor oferte cu ştampilele realizate de firma sa. Acelaşi agent economic a colaborat cu SPCJEP în procesul de concepere a ştampilelor. Insistenţa cu care Doina Popescu a bătut la uşa primăriilor a dus, la un moment dat, la speculaţii legate de faptul că aceasta ar beneficia de sprijin politic, pentru a-i determina pe primari să îi cumpere marfa. "Este o speculaţie total neavenită. Toate primăriile sunt libere să aleagă orice firme vor, pentru a-şi procura ştampilele. Din totalul primăriilor din judeţ, doar o treime a cumpărat setul complet. O treime a luat doar câteva ştampile, pe care le-au considerat necesare, iar o treime n-a cumpărat nimic de la noi, unii primari motivând că nu au avut prevăzute în buget sume pentru aşa ceva, alţii preferând să cumpere de la alte firme. Noi am venit cu o ofertă foarte bună, şi din punctul de vedere al calităţii, şi al preţului. Am făcut discounturi semnificative pentru a primi comenzi cât mai multe. Nu avem nicio treabă cu politicul. Dacă era să fim sprijiniţi politic în Brăila, primeam comenzi doar în judeţul nostru. Noi avem comenzi din toată ţara, tocmai pentru că am mers cu oferte şi la primăriile din alte judeţe. Suntem înscrişi pe sistemul de achiziţii publice SEAP, avem oferte şi acolo, totul este absolut legal", ne-a declarat Doina Popescu. La rândul ei, directorul SPCJEP, Livia Damian, ne-a asigurat că nu a intervenit în niciun fel pentru a forţa primăriile să achiziţioneze ştampile de la "Torent Press". "Noi nu ne implicăm în astfel de aspecte comerciale. Interesul nostru este ca ştampilele achiziţionate de primării să respecte normele în vigoare. De aceea, suntem dispuşi să colaborăm cu orice firmă din domeniu. Faptul că, până în prezent, doar «Torent Press» s-a arătat interesată să pună în practică modelele de ştampile concepute de noi ţine de seriozitatea cu care această firmă tratează problema. Oricând suntem deschişi pentru colaborarea şi cu alte firme şi ar fi foarte bine să fim contactaţi de cât mai multe, pentru că dacă sunt oferte mai multe, şi calitatea ştampilelor va fi mai mare", ne-a spus directorul Damian.
Potrivit datelor primite de la SPCJEP, printre unităţile administrativ-teritoriale care au achiziţionat întregul set, de 80 de ştampile, de la "Torent Press" se numără atât municipiul Brăila, cât şi comune precum Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Berteştii de Jos sau Traian. Alte primării au amânat achiziţia până la rectificarea bugetară. "Deocamdată mai aşteptăm, fiindcă nu avem bani prevăzuţi în buget pentru aşa ceva", ne-a spus Ion Mărgărit, primarul comunei Racoviţa. Primăria Bărăganu se numără printre UAT-urile care au achiziţionat doar ştampilele pe care le-a considerat necesare. "Am discutat cu ofiţerul de stare civilă şi am ales ce ne trebuie. Am comandat doar 20 de ştampile, la un preţ total ce nu depăşeşte 1.000 lei", ne-a declarat Victor Bivolaru, primarul din Bărăganu.
Lipsa unei anumite ştampile din dotarea biroului de stare civilă dintr-o localitate le poate provoca mari bătăi de cap cetăţenilor domiciliaţi în localitatea respectivă. Cele mai mari probleme pot fi întâmpinate de persoanele care lucrează în străinătate şi care vin în ţară, de exemplu, să-şi actualizeze diverse acte necesare pentru angajare sau pentru primirea cetăţeniei. Aceste oportunităţi pot fi amânate sau chiar pierdute definitiv din cauza imposibilităţii aplicării unei ştampile.
