Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

ADS vrea de la Tarita peste 10 milioane de euro

Agentia Domeniilor Statului (ADS), administratorul terenului din Insula Mare a Brailei, a cerut, anul trecut, in instanta, sume uriase patronului "TCE 3 Brazi" SRL Piatra Neamt, fostul deputat PSD Culita Tarita. Motivul, ADS considera reziliat contractul de arenda, in baza caruia "TCE 3 Brazi" lucreaza pamintul din Insula Mare inca din 13 februarie 2003 si, deci, foloasele obtinute din exploatarea lui reprezinta "imbogatire fara justa cauza". Intr-o actiune formulata in februarie anul trecut, ADS a cerut plata sumei de 32.254.532,7 lei (322 miliarde de lei vechi), reprezentind contravaloarea folosintei terenului in perioada 13 februarie 2003, data rezilierii contractului - 30 aprilie 2006. In aceeasi cauza, Agentia a mai cerut instantei sa oblige utilizatorul celor aproape 58.000 ha, reprezentind teren arabil, pasuni, neagricol si amenajari piscicole, la plata exploatarii fara titlu, de la 30 aprilie 2006 si pina la data predarii efective a pamintului. Cum sumele la hectar solicitate sint egale cu valoarea redeventei stabilite prin contractul de arenda, numai pina la acest moment, datoria totala a arendasului catre ADS ar depasi 420 miliarde de lei vechi, adica peste 10 milioane de euro. Inatanta nu a decis inca daca cererea ADS este justa"ADS a formulat actiune in imbogatire fara justa cauza impotriva “TCE 3 Brazi”, pentru suma de 32.254.532,7 lei (322 miliarde de lei vechi), reprezentind contravaloarea folosintei suprafetei de 57.531,4 ha teren arabil, pasuni si neagricol si 250 ha teren din categoria amenajari piscicole. Perioada de referinta pentru care a fost solicitata aceasta suma este 13 februarie 2003 (data rezilierii contractului) - 30 aprilie 2006. In plus, ADS a cerut instantei ca de la data de 30 aprilie 2006 pina la data predarii efective a terenului, sa oblige “TCE 3 Brazi” sa plateasca pretul exploatarii fara titlu a terenului. Pretul a fost stabilt la 500 kg griu STAS/ha/an, pentru teren arabil, 158 kg griu STAS/ha/an, pentru pasuni, si 6 kg griu STAS/ha/an, pentru teren neagricol. Pretul griului ar trebui calculat la cotatia Bursei LIFFE de la Londra, la cursul de referinta leu/dolar, stabilit de BNR, la data emiterii facturii", a explicat Barna Tanczos, presedintele ADS Bucuresti. Prin Sentinta comerciala nr. 173/16.10.2006, instanta a respins actiunea ADS ca nefondata. ADS, insa, a exercitat recurs impotriva acestei hotariri, inregistrat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu termen de judecata 9 februarie 2007.ADS vrea si sechestru pe bunurile arendasuluiTot in februarie anul trecut, in paralel, ADS a promovat si o cerere de infiintare a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale societatii "TCE 3 Brazi", inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti. Prin incheierea pronuntata in iulie 2006, instanta a respins cererea ADS. Impotriva acestei hotariri ADS a declarat recurs, cu termen de judecata in luna aprilie 2007."ADS a formulat si 19 cereri de notare in cartea funciara in care sint inscrise imobilele apartinind “TCE 3 Brazi”, a cererii de sechestru asigurator si a cererii privind imbogatirea fara justa cauza la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Neamt. 14 din aceste cereri au fost respinse, impotriva incheierilor de respingere ADS formulind plingere, potrivit Legii nr. 7/1996, care urmeaza sa fie solutionata de Judecatoria Neamt", a mai spus presedintele ADS.Tarita a cerut anularea cererii ADS pina la definitivarea procesului "mama"Nemultumiti de modul in care ADS priveste lucrurile, juristii lui Culita Tarita au inaintat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a, Contencios Administrativ si Fiscal un nou dosar. Ei au solicitat anularea in totul a Notei nr. 17/07.09.2005, decizie privind sumele pretinse de ADS de la SC "TCE 3 Brazi" cu titlul de lipsa de folosinta, pe perioada exploatarii fara titlu valabil a terenului de la SC IMB SA si implicit a partii din respectiva Hotarire a Consiliului de Administratie al ADS referitoare la masura de aprobare a Notei, suspendarea actului administrativ atacat pina la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei, constatarea existentei valabile si actuale in derulare a Contractului de arenda nr. 1/2001 ca efect juridic al incheierii actului aditional nr. 3/2004, cu consecinta obligarii ADS sa elibereze un certificat in acest sens si plata cheltuielilor de judecata si a onorariului avocatial.Prin Sentinta civila nr. 471/28.02.2006 instanta a admis in parte actiunea "TCE 3 Brazi", in sensul ca a dispus anularea punctului 21 al Hotaririi nr. 17/07.09.2005 a Consiliului de Administratie al ADS si a respins capatul de cerere privind suspendarea actului administrativ ca nefondat, iar capatul trei de cerere, privind constatarea existentei valabile si in derulare a Contractului de arenda nr. 1/2001 ca inadmisibil.Si impotriva acestei hotariri ADS a declarat recurs, inregistrat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a fost respins ca nefondat.In total, 10 proceseReamintim ca 10 procese se afla, in prezent, pe rolul instantelor din Romania, care au ca obiect pamintul din Insula Mare a Brailei. Cele mai multe sint fie la Tribunalul Bucuresti, fie la Inalta Curte de Casatie si Justitie si au drept "combatanti" pe adminstratorul celor 58.000 ha, Agentia Domeniilor Statului (ADS) si ulizatorul lor, societatea "TCE 3 Brazi" SRL Piatra Neamt, a fostului deputat PSD, Culita Tarita. Motivul acestor procese este simplu: in timp ce Tarita se crede utilizator legal al pamintului, in baza Contractului de arenda nr. 1/28.08.2001, ADS considera contractul reziliat inca din 13 februarie 2003, deci nul. Din cele 10 procese in care "vedeta" este IMB, 6 sint inaintate de "TCE 3 Brazi" impotriva ADS si trei de ADS impotriva arendasului, iar intr-un alt proces sint implicati proprietarul activelor, Constantin Dulute, patronul "AgriCost" Iasi si ADS. 4 procese se judeca la Tribunalul Bucuresti, 3 la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unul la Curtea de Apel Bucuresti si cite unul la Tribunalele Braila si Neamt. Cele mai multe depind insa de sentinta pe care justitia o va da in cel mai vechi proces, cel legat de valabilitatea si legalitatea contractului de arenda.




Categorie articol: 

Comentarii