Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Aderarea României şi Bulgariai la Schengen, subminată de valul de conservatorism din UE, scrie NYT

Atât Bulgaria, cât şi România, au fost primite cu braţele deschise în UE în 2007, în pofida problemelor legate de crima organizată, corupţie şi sistemul judiciar ineficient. Blocul european acordă, însă, în prezent mai multă atenţie acestor chestiuni, scrie cotidianul american.
"Este bine să ai un instrument care să verifice dacă există un imigrant ilegal într-un camion. Dar dacă poţi să îi dai 500 de euro cuiva să se uite în cealaltă parte, nu are niciun rost", a declarat ambasadorul olandez în Bulgaria, Karel van Kesteren. "Atunci când dai cheia casei tale comune altcuiva, vrei să te asiguri să persoana respectivă este 100% de încredere şi respectă toate regulile", a adăugat el.
Olanda este una dintre ţările care vor bloca, probabil, aderarea României şi Bulgariei la Schengen, dar şi alţii vor ridica obiecţii, inclusiv Finlanda, Germania şi Franţa, unde preşedintele Nicolas Sarkozy curtează, în campania pentru un nou mandat, alegătorii conservatori care critică din ce în ce mai dur graniţele deschise ale Uniunii Europene.
În plus, semne ale corupţiei marchează peisajul de la graniţele bulgare şi română, sub forma vilelor luxoase ce aparţin grănicerilor şi oficialilor vamali.
Într-o tentativă de a combate corupţia, Bulgaria a început să folosească programe pe calculator, pentru a repartiza vameşii aleator, la posturi diferite la fiecare câteva ore.
La rândul său, România a arestat anul trecut 248 de grăniceri şi oficiali vamali, dintre care unii au fost acuzaţi că au strâns până la 5.800 de euro într-o singură tură.
Potrivit unor experţi, aceste arestări ar fi fost suficiente în trecut pentru a obţine aprobarea Uniunii Europene, dar nu mai este cazul.
"Este o perioadă de conservatorism extrem, iar România şi Bulgaria suferă din această cauză", a explicat Heather Grabbe, director la Open Society Institute de la Bruxelles. "La sfârşitul războiului rece, lumea analiza imaginea în ansamblu. Acum toată lumea analizează detaliile, în loc să gândească la scară mare", a adăugat ea.
Unii experţi cred că ezitarea de care dau dovadă unele state membre în privinţa României şi Bulgariei are la bază şi sentimentul că cele două ţări nu erau pregătite atunci când au fost primite în Uniunea Europeană. Blocarea aderării la Schengen este singurul instrument real de presiune de care dispune blocul pentru a obliga cele două ţări să rezolve problemele multiple cu care se confruntă, inclusiv grupările infracţionale şi situaţia romilor.
Nici măcar oficialii români sau bulgari nu se mai aşteaptă ca ţările lor să adere la Schengen în această toamnă, scrie New York Times. Majoritatea experţilor cred că, pentru a atenua lovitura, Uniunea Europeană le va permite celor două ţări să intre în Schengen cu graniţele aeriene. Însă controalele la graniţele terestre vor fi eliminate ulterior.
Oficialii bulgari şi români nu fac un secret din dezamăgirea lor. Ei se plâng că au îndeplinit criteriile Uniunii Europene, iar acum li se impun standarde noi. Vicepremierul bulgar Simeon Djankov a subliniat că aceste standarde nu sunt nici măcar clare.
În ceea ce priveşte echipamentele la graniţe, România şi Bulgaria sunt foarte bine dotate. Cu toate acestea, corupţia de la frontiere este un fapt bine cunoscut.
Un alt factor care lucrează în defavoarea celor două ţări este aşezarea geografică. Ele plătesc preţul faptului că sunt prea aproape de Grecia, care nu a reuşit să controleze traficul ilegal de persoane şi mărfuri. În ultimii ani, oficialii au estimat că afluxul de imigranţi via Grecia se ridică la circa 80.000 pe an.
"Unele ţări UE spun 'Să învăţăm o lecţie de la Grecia. Să fim conservatori în cazul României şi Bulgariei'", consideră Hugo Brady, cercetăror la Center for European Reform.




Categorie articol: 

Comentarii