La Biblioteca Judeteana s-a lansat, ieri, romanul lui Mircea Cavadia, "Gaura de vierme". Reprezentanta institutiei gazda, Valentina Chiriac, a oferit citeva amanunte biografice despre scriitorul nascut la Braila, in faimoasa familie Cavadia, care a avut contributii importante in dezvoltarea vietii muzicale locale. Scriitorul a parasit Braila in 1989 si s-a stabilit la Resita, unde conduce acum cotidianul "24 de ore". Din 1990 Mircea Cavadia a publicat zece volume de proza sau piese de teatru, din care patru romane, in 2001 fiind recompensat cu Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din Romania - filiala Timisoara.
Scriitorul Constantin Gherghinoiu a explicat ca a inteles romanul lui Mircea Cavadia prin trei grile de lectura. Prima grila este cea a unui roman detectivistic, scris alert, cu rasturnari spectaculoase de situatie. Cea de-a doua grila de receptare trimite spre "eterna si fascinanta Romanie", iar prin cea de-a treia grila se percepe o lume babilonica, in care un personaj ramine cu luminile lui insa sfirseste prin a fi pulverizat pur si simplu.
Scriitorul Nicolae Vladulescu face, la rindul sau, o analiza romanului si constata ca acesta este un esantion de realitate. "Fara obsesia surprizei, construieste perfect situatii complexe, cu mult deasupra romanului politist traditional. Frizind fantasticul, redefineste spatii ce se inscriu in alti parametri decit cei marcati de rutina cotidiana, romanul capatind valente cu iz de calatorie initiatica", a spus Nicolae Vladulescu.
Criticul literar Andrei Grigor a remarcat ca influentele fanusiene pe care le observase in romanele de inceput ale lui Mircea Cavadia au devenit insesizabile, ca operele sale au atins un grad ridicat de personalizare. "Scoala prozastica din care se revendica Mircea Cavadia e cea a generatiei '60. Aparent, cartea poate sa se duca doar la nivelul dimensiunii ei politiste. E o dimensiune care atrage atentia, care intretine alertetea lecturii, dar intelesurile cele mai frumoase ale cartii nu vin din componenta politista. Aici avem doua spatii: unul al civilizatiei romanesti moderne, actuale, si unul al unei lumi utopice, a inocentei. In cazul intersectarii acestor doua lumi, inocenta este prima sacrificata. In acest roman, cel mai mult m-a uimit puterea de observatie a lui Mircea Cavadia, atit in planul realitatii complexe, cit si in planul observatiei morale. Acesta este atuul cartii care nu se avanseaza cu ostentatie in constiinta cititorului si este foarte discret dispersata sub ideea politista. M-a uimit simtul amanuntului intr-o carte in care mare parte este fictiune. E o carte buna din toate punctele de vedere", a concluzionat criticul Andrei Grigor.
In finalul intilnirii, scriitorul a marturisit ca a vrut sa construiasca o poveste credibila. "Intotdeauna cind scriu imi doresc ca cititorul sa ma creada. In aceasta carte am adus, atit cit am cunoscut, Romania de astazi, Romania reala, asa cum este ea in acest moment. Poate parea o idee gazetareasca, dar nu am urmarit asta. Am vrut sa surprind o felie de societate, sa transmit un mesaj. Romanul este un joc si daca am reusit sa va fac sa ma credeti inseamna ca mi-am atins scopul si sint multumit". Dupa lansarea romanului scriitorul a oferit autografe.
Scriitorul Constantin Gherghinoiu a explicat ca a inteles romanul lui Mircea Cavadia prin trei grile de lectura. Prima grila este cea a unui roman detectivistic, scris alert, cu rasturnari spectaculoase de situatie. Cea de-a doua grila de receptare trimite spre "eterna si fascinanta Romanie", iar prin cea de-a treia grila se percepe o lume babilonica, in care un personaj ramine cu luminile lui insa sfirseste prin a fi pulverizat pur si simplu.
Scriitorul Nicolae Vladulescu face, la rindul sau, o analiza romanului si constata ca acesta este un esantion de realitate. "Fara obsesia surprizei, construieste perfect situatii complexe, cu mult deasupra romanului politist traditional. Frizind fantasticul, redefineste spatii ce se inscriu in alti parametri decit cei marcati de rutina cotidiana, romanul capatind valente cu iz de calatorie initiatica", a spus Nicolae Vladulescu.
Criticul literar Andrei Grigor a remarcat ca influentele fanusiene pe care le observase in romanele de inceput ale lui Mircea Cavadia au devenit insesizabile, ca operele sale au atins un grad ridicat de personalizare. "Scoala prozastica din care se revendica Mircea Cavadia e cea a generatiei '60. Aparent, cartea poate sa se duca doar la nivelul dimensiunii ei politiste. E o dimensiune care atrage atentia, care intretine alertetea lecturii, dar intelesurile cele mai frumoase ale cartii nu vin din componenta politista. Aici avem doua spatii: unul al civilizatiei romanesti moderne, actuale, si unul al unei lumi utopice, a inocentei. In cazul intersectarii acestor doua lumi, inocenta este prima sacrificata. In acest roman, cel mai mult m-a uimit puterea de observatie a lui Mircea Cavadia, atit in planul realitatii complexe, cit si in planul observatiei morale. Acesta este atuul cartii care nu se avanseaza cu ostentatie in constiinta cititorului si este foarte discret dispersata sub ideea politista. M-a uimit simtul amanuntului intr-o carte in care mare parte este fictiune. E o carte buna din toate punctele de vedere", a concluzionat criticul Andrei Grigor.
In finalul intilnirii, scriitorul a marturisit ca a vrut sa construiasca o poveste credibila. "Intotdeauna cind scriu imi doresc ca cititorul sa ma creada. In aceasta carte am adus, atit cit am cunoscut, Romania de astazi, Romania reala, asa cum este ea in acest moment. Poate parea o idee gazetareasca, dar nu am urmarit asta. Am vrut sa surprind o felie de societate, sa transmit un mesaj. Romanul este un joc si daca am reusit sa va fac sa ma credeti inseamna ca mi-am atins scopul si sint multumit". Dupa lansarea romanului scriitorul a oferit autografe.
