Mergi la conţinutul principal

Accidentele de munca au urmari mult mai grave

Peste o mie de braileni au suferit accidente la locul de munca in ultimii 10 ani si aproape 100 de cazuri s-au soldat cu moartea victimelor. Potrivit statisticii realizate de catre Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Braila si care vizeaza perioada 1997 - 2006, media anuala a accidentelor este de 100 de cazuri, din care 9 mortale. Atit din punct de vedere numeric, cit si al valorilor indicatorilor specifici domeniului sanatate si securitate in munca, Braila se situeaza peste media nationala. Scenariul cadru al accidentelor de munca realizat de inspectorii ITM prevede ca majoritatea evenimentelor s-au produs din vina salariatului, prin caderea acestuia de la inaltimi de pina la 2 metri. O alta varianta la fel de verificata ca si frecventa a inregistrarii este implicarea salariatilor in accidente, de cele mai multe ori rutiere, in exteriorul unitatii. Neatentia, stresul, problemele personale, oboseala, toate acestea favorizeaza cresterea riscului producerii accidentelor de munca. Finalitatea insa, de la caz la caz, poate fi doar o sperietura strasnica, in cele mai fericite situatii, ori mult mai grav incapacitarea temporara/definitiva de munca a victimei, sau chiar moartea acesteia.

Indicatorii specifici depasesc valorile medii la nivel national

Din 1997 pina la finele anului 2006 la ITM Braila au fost raportate nu mai putin de 1.005 accidente de munca din care 93 mortale. Defalcata pe ani, dupa cum se observa si din tabelul alaturat, evolutia numarului total de accidente poate fi caracterizata de doua "virfuri" in 1997 si in 2006 cind au fost inregistrate 136 respectiv 117 accidente de munca, si de un trend descendent pentru intervalul 1998 - 2005. Aceeasi evolutie s-a inregistrat si in cazul accidentelor mortale cu mentiunea ca se pot distinge 3 "virfuri": 1997 - 16 cazuri, 1999 - 13 cazuri si 2005 - 13 cazuri, iar cele mai putine accidente mortale au avut loc in 1998 si in 2006 doar cite 5 cazuri. "Tendinta este de usoara scadere la total accidente de munca, exceptie fiind anii 1997 si 2006 cu cele doua maxime. La accidentele mortale se observa din punct de vedere numeric o evolutie relativ constanta cu doua minime si 3 maxime", a punctat Alexandru Munteanu, inspector sef adjunct pe linie de securitate si sanatate in munca al ITM Braila. De asemenea, sursa citata a detaliat explicind ca pentru o caracterizare a perioadei in discutie, se pot lua in discutie 3 indicatori specifici: indicele de frecventa reprezentind numarul de accidente raportat la mia de lucratori, indicele de durata medie calculat ca raport intre numarul de zile de incapacitate temporara in munca a accidentatilor si numarul de accidentati si indicele de gravitate reprezentind numarul de zile de incapacitate temporara in munca la mia de salariati. "Pentru indicele de frecventa atit la numarul total de accidente, cit si la accidentele mortale, in general, se depasesc valorile medii pe tara, dinamica respectind-o pe cea numerica, dar se observa o usoara tendinta de crestere in perioada 2004 - 2006. O depasire a mediei pe tara inregistram si la indicele de gravitate: intre 70 si 80‰ comparativ cu 43,6‰ media pe tara in 2006. Toate aceste date conduc la ideea ca accidentele inregistrate in Braila au avut urmari mult mai grave", a concluzionat Munteanu.

In majoritatea cazurilor de accidente, cauzele tin de executant

Intrind in detalii, sursa citata a precizat ca, din punct de vedere statistic, cele mai frecvente imprejurari in care s-au produs accidentele au fost prin caderea accidentatului de la inaltimi de pina la 2 metri; prinderea, lovirea, strivirea accidentatului de catre mijloace de transport in afara unitatii; caderea prabusirea de materiale si obiecte, precum si caderea accidentatului de la inaltime. In ceea ce priveste cauzele, majoritatea au fost dependente de executant (74%), mijloace de productie (15%), sarcina de munca (5%) si modul de munca (6%). Mai mult, cauzele care depind de executant au vizat efectuarea necorespunzatoare de comenzi si manevre - 17,43%, sau pozitionarea incorecta a executantului in raport cu utilajul manevrat - 17,43%.
"Ca termen de comparatie, in 2006, o treime din numarul total de accidente de munca inregistrate provin din activitatea de constructii si reparatii nave. O explicatie a acestui fenomen ar putea fi aceea ca, in ultimii ani, activitatea a cunoscut o dezvoltare continua, ceea ce inseamna un ritm de munca sustinut care a crescut si riscul producerii unor incidente de munca", a spus Munteanu. O alta explicatie a cresterii numarului de accidente ar putea fi aceea ca, in ultimul an, foarte multi braileni, muncitori calificati si cu experienta foarte mare, au plecat din tara, locul lor de munca fiind preluat de persoane tinere, calitatea fortei de munca avind astfel de suferit.
De altfel un top al firmelor cu cele mai multe accidente de munca, realizat in perioada 2004 - 2006, demonstreaza ca primul loc a fost ocupat in mod consecvent de catre "Aker Braila" SA: 2004 - 9 accidente, 2005 - 23 accidente si 2006 - 35 accidente. Pe urmatorul loc, la o diferenta considerabila, se situeaza "Celhart Donaris" cu 8 incidente in 2004, 9 accidente in 2005 si 10 evenimente in 2006.

In 2006 s-au alocat 346.181 lei pentru victimele accidentelor de munca

Casa Judeteana de Pensii a alocat in 2006 nu mai putin de 346.181 lei din bugetul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale pentru victimele brailene. Accidentatii au beneficiat fie de indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, fie de prestatii medicale pentru reabilitare medicala.
Dintre cei 154 de asigurati asistati de institutie, cei mai multi, 112, au fost persoane ale caror accidente au dus la incapacitate temporara de munca, 4 s-au aflat in stare foarte grava, ajungind acum invalizi, iar 5 sint urmasi ai persoanelor care au decedat in aceste tragice evenimente. Nu mai putin de 33 de persoane sufera de boli profesionale. "In ceea ce priveste indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, am cheltuit 232.304 lei, aceasta insemnind ca, in medie, un accidentat a beneficiat de 2.002 lei in total, respectiv 44 lei pentru fiecare zi de incapacitate. Despagubirile in caz de deces s-au ridicat la 25.200 lei. O parte dintre brailenii care au trecut prin aceste evenimente nefericite au beneficiat de bilete gratuite de tratament in statiuni balneoclimaterice. Spre deosebire de sistemul de asigurari privat, unde o persoana beneficiaza de compensatii pentru orice zgirietura sau entorsa, la stat, compensatiile pentru atingerea integritatii se acorda in cazul pierderii efective a capacitatii de munca, cuprinsa intre 20 si 50%", a precizat Valentin Pirlitu, expert in cadrul Compartimentului de accidente de munca si boli profesionale.
In trimestrul I al acestui an, au fost acordate prestatii si servicii unui numar de 44 de persoane, suma alocata fiind de 62.103 lei.
Sumele aferente bugetului de accidente de munca si boli profesionale provin din colectarea contributiei de catre angajator care, conform Legii nr. 346/2002, se incadreaza intre 0,4 si 3,6% din fondul lunar de salarii brute realizate. Procentul este determinat pentru fiecare sector de activitate, in functie de riscul de accidentare si de imbolnavire al angajatilor.

Consiliere pentru agentii economici

Anul trecut, reprezentantii Biroului de accidente de munca si boli profesionale din cadrul CJP au purtat discutii cu aproximativ 220 de agenti economici, urmarind respectarea prevederilor legale in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, evaluarea riscurilor, indeplinirea planului de prevenire si protectie.
Conducerea Casei Judetene de Pensii considera ca, in viitor, stressul trebuie luat in considerare din punctul de vedere al factorilor de risc la serviciu. "Sint foarte multe persoane care nu pot face diferenta intre problemele personale si cele de serviciu. Se intimpla ca atunci cind lucrurile nu merg bine intr-o parte, activitatea sa fie perturbata si in cealalta parte. Suprasolicitarea trebuie luata in considerare in categoria factorilor de risc. Traim intr-o perioada in care toata lumea alearga dupa bani. Sint persoane care au cite 2,3 slujbe pentru ca vor sa realizeze ceva, sa obtina un credit. Suprasolicitarea va fi una dintre problemele cu care se vor confrunta tot mai multe persoane", a precizat Sorin Enache, director executiv al Casei Judetene de Pensii Braila.

Bugetul de stat nu a alocat banii de proteze celor accidentati inainte de ianuarie 2005

Cele mai multe probleme sint pentru persoanele care au suferit accidente inainte de 1 ianuarie 2005. Potrivit legii, ar fi trebuit ca toti cei care se afla in aceasta situatie si au nevoie de proteze sa primeasca sumele necesare achizitionarii de la bugetul de stat. Nu s-a intimplat acest lucru, situatia bolnavilor devenind foarte grava. "In momentul de fata avem 10 persoane despre care pot spune ca sint cazuri sociale. Oamenii au nevoie de schimbarea urgenta a protezelor, iar banii nu au fost alocati. Dosarele intocmite au ajuns la Institutul de Expertiza Medicala din Bucuresti, dar bugetul de stat nu a alocat banii nici acum. Situatia e foarte grava, oamenii nu mai pot merge. De asemenea, brailenii care sufera de mai mult timp de boli profesionale nu au beneficiat de tratamente medicale gratuite", a explicat Pirlitu.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro