•membrii Asociaţiei Strămutaţilor, Refugiaţilor şi Condamnaţilor Politici din Brăila îşi omagiază eroii
Membrii Asociaţiei Strămutaţilor, Refugiaţilor şi Condamnaţilor Politici din Brăila comemorează 67 de ani de la marea deportare în Bărăgan.
În noaptea de Rusalii, 18/19 iunie 1951, asupra gospodarilor de frunte de la graniţa României cu Iugoslavia s-a abătut urgia-ciuma roşie. În judeţele Timiş, Mehedinţi şi Caraş-Severin, în 258 de localităţi,12.791 de familii de frunte, cu peste 40.000 de persoane, au fost trezite din somn de ostaşi înarmaţi şi au fost somate să părăsească localitatea de domiciliu, având doar câteva ore la dispoziţie să îşi adune cele necesare şi să ajungă până la cea mai apropiată gară. Noul regim comunist, care se instalase în ţară nu oferea niciun răspuns oamenilor care îşi părăseau locuinţele şi averea agonisită de-o viaţă, nicio lămurire, iar deruta era totală pentru persoanele care reprezentau un pericol pentru noua democraţie populară. Totul se întâmpla pentru curăţarea zonei de influenţă cu Iugoslavia titoistă, al cărei conducător intrase în conflict cu tătucul Stalin. Printre cei care au fost deportaţi se aflau bancheri, industriaşi, mari comercianţi, familii ale unor persoane condamnate pentru activitate contrarevoluţionară, naţionalişti sârbi, germani, maghiari, cetăţeni care au fugit de regimul sovietic. Toate aceste “elemente negative” au fost îmbarcate în vagoane de marfă, împreună cu animalele pe care le-au putut lua în grabă şi au pornit spre necunoscut. După 10-12 zile de mers cu trenul, au fost debarcaţi în Bărăgan, în 18 localităţi nou-înfiinţate, iar la coborârea din vagon, fiecare familie a primit un ţăruş şi un număr, care indicau locul unde urmau să îşi ridice noile case şi, lăsaţi sub cerul liber, deportaţilor li s-a interzis să se deplaseze mai departe de 15 km de locul respectiv.
Printre aceste localităţi populate cu deportaţi, se numărau: Dropia, Pelican, Ezerul, Olarul, Măzăreni, Răchitoasa, Movila Găldăului, Lăteşti, Zagna, Rubla, Schei, Bumbăcari, Brateş, Fundata, Viişoara, Dalga, Salcâm, Valea Viilor, care făceau parte din fostele raioane: Călăraşi, Brăila, Călmăţui, Galaţi, Slobozia, Lehliu şi Feteşti.
La 67 de ani de la marea deportare în Bărăgan, persoanele persecutate politic, cele care au fost deportate sau au fost în prizonierat, precum şi urmaşii acestora au organizat o slujbă de pomenire la biserica din satul Baldovineşti, unde există un monument în memoria celor dispăruţi. Potrivit informaţiilor furnizate de Chinga Tănase, preşedintele Asociaţiei Strămutaţilor, Refugiaţilor şi Condamnaţilor Politici din Brăila, sâmbătă, pe 30 iunie 2018, va avea loc o masă de pomenire la un restaurant din oraş, la care care preotul care va efectua slujba religioasă va aminti numele tuturor celor decedaţi din rândul asociaţiei brăilene.
