Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

150 de ani de la dezrobirea romilor

Inceputul acestei saptamini a marcat implinirea a 150 de ani de la dezrobirea romilor din Tara Romaneasca. Timp de 500 de ani, acestia au fost robi pe mosiile domnesti, manastiresti si ale marilor boieri. Romii braileni au celebrat aceasta data, importanta pentru ei, dar si pentru istoria noastra sociala. Astfel, la nivelul scolilor in care se preda istoria romilor, profesorii de limba romani au organizat cite o ora dedicata acestui eveniment. "Insemnatatea acestui eveniment consta in constientizarea importantei sale, sub egida "Libertatea nu are pret"", a declarat consilierul judetean din cadrul Biroului Judetean pentru Romi al Prefecturii, Sandel Grosu.Totodata, la sediul organizatiei Alianta Unitatii Romilor a avut loc o intilnire intre profesorii de limba romani si membrii organizatiei, unde s-a stabilit si un plan de actiune al organizatiei pe acest an, care are ca scop cresterea gradului de implicare pe plan local, prin scrierea de propuneri de finantare si atragere de fonduri de la Uniunea Europeana si de alti potentiali finantatori.Potrivit sursei citate, simbata, 25 februarie, ora 15.00, va avea loc o intilnire la sediul AUR, unde vor fi luate in discutie finantarile externe existente la momentul actual si modul lor de abordare.Studiile romanesti despre tigani lipsesc cu desavirsire pina la 1837, cind Universitatea din Berlin i-a solicitat lui Mihail Kogalniceanu o lucrare in domeniu, care avea sa aiba o stralucita cariera interna desi, in fapt, era doar o compilatie din autori straini. Uneori, lapidar, sursele istoriei confirma absenta preocuparii elitei romanesti fata de destinul robilor. Despre tiganii din Romania exista totusi numeroase surse documentare, dar in consemnari ale calatorilor straini. In schimb, ei sint atestati, sub aspect juridic si social, doar ca robi domnesti, manastiresti sau boieresti, inca din primele documente ale cancelariilor Tarilor Romane. Subordonati hatmanului sau vornicului de tigani, dupa legile tarii, tiganii erau considerati in sfera bunurilor nemiscatoare, schimbati, vinduti ori daruiti, servind si ca unitate de schimb. Se putea vinde chiar o "jumatate" de rob, adica jumatate din numarul copiilor care i s-ar fi cuvenit unuia dintre soti. Vinzarea de robi ajunsese sa se faca pe o scara atit de intinsa incit, in prima jumatate a secolului al XIX-lea, robii erau ingrasati, deoarece, fiind vinduti cu cintarul, valoarea lor depindea de greutatea pe care o aveau. Ocaua de carne de rob se vindea cu doi galbeni, roaba (femeia) era platita mai putin cu o treime decit barbatul, iar copiii nevirstnici pe cite jumatate de pret. Chiar si sugarii se vindeau cu cintarul. Cel mai putin pretuiti erau "tiganii batrini si sterpi". Presiunea abolitionismului occidental si colapsul precipitat al sistemului feudal aveau sa determine si in Romania moderna abolirea "sclaviei tiganilor". In Muntenia, dezrobirea tiganilor s-a facut la 1847 - robii domnesti si manastiresti si la 1856 - robii boieresti.




Categorie articol: 

Comentarii