Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

10.000 de brăileni şterşi de pe liste

Autorităţile locale au muncit zile la rând, în zadar, la "perierea" listelor electorale fără să ţină cont de erata Curţii Constituţionale, în care s-a specificat clar care sunt cetăţenii cu drept de vot ce ar trebui luaţi în calcul pentru validarea sau invalidarea referendumului. Cu alte cuvinte, deşi Curtea Constituţională a decis ca pentru stabilirea cvorumului pe listele electorale permanente să se regăsească şi cetăţenii care au rezidenţă/domiciliu în străinătate, la nivel local, s-a lucrat de zor la diminuarea numărului de alegători, astfel încât listele finale, înaintate către Guvern să fie cât mai scurte, fără să se ţină cont de erată şi de repercursiunile ce decurg din "legiferarea" unui număr mai mic de cetăţeni cu drept de vot. În acest context, Prefectura Brăila a înaintat către Ministerul Administraţiei şi Internelor ultimul raport, din care reiese că la nivel de judeţ, circa 10.650 de alegători ar trebui "şterşi" de pe liste, conform memorandumului trimis de către Executiv. Pe această temă, prefectul Judeţului Brăila, Mihaela Marcu, punctează că planurile Guvernului, respectiv, cele ale Curţii Constituţionale vizavi de aceste cifre, nu mai reprezintă o chestiune ce ţine de autoritatea locală. "Aşa scrie în memorandum, aşa fac. Ce face Guvernul şi ce face Curtea Constituţională în continuare cu cifrele astea, nu ştiu. Ceea ce mi s-a cerut prin memorandum asta număr. Executivul mi-a trimis radiogramă cu memorandumul să fac nişte tabele centralizate cu persoanele de diferite tipuri - pe care vi le-am spus -, iniţial până în 27 august şi să le trimit pentru că termenul dat de CCR era 31 august. După erata Curţii Constituţionale mi-a fost trimisă o altă radiogramă şi mi s-a spus că trebuie să fac aceste situaţii la un alt termen prevăzut de erata CCR. Deci nu la 29 iulie, ci la 10 iulie, şi nu la termenul de 27 august, ci până pe 18 august, adică până astăzi (n.r. vineri) la sfârşitul programului. Eu nu comentez, ce mi se dă să fac, aia fac", a declarat Marcu. De menţionat că în memorandumul trimis de la Centru, se specifică 9 categorii de cetăţeni cu drept de vot, care trebuia analizate de către autorităţile locale. Acestea se referă la numărul de decese, la persoanele care şi-au pierdut dreptul de a vota din diferite motive, la persoanele care au obţinut statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate, persoanele care au pierdut cetăţenia română, persoanele ale căror acte de identitate au expirat şi nu au fost reînnoite, persoanele care şi-au schimbat domiciliul fără a fi radiate din lista localităţii anterioare, persoanele care şi-au schimbat numele prin căsătorie sau divorţ pe cale administrativă, persoanele cu domiciliul/reşedinţa în străinătate şi persoane care se identifică la un domiciliu într-un număr ce nu se corelează cu suprafaţa locuibilă şi cu numărul de camere din imobil.
Situaţia centralizată, prezentată în detaliu vineri dimineaţă de către prefect, la nivel de judeţ, arată în felul următor: total general la toate speţele menţionate mai sus - 10.651 de persoane, din care 10.137 aveau cărţile de identitate expirate; 307 şi-au schimbat domiciliul fără a fi radiate din lista localităţii anterioare; 93 - cu domiciliul/reşedinţa în străinătate şi 114 decedaţi.
Din spusele lui Marcu, mai greu de obţinut au fost datele despre persoanele cu reşedinţa/domiciliul în străinătate, tocmai categoria de persoane la care se făcea referire în erata CCR. "Nu am putut să le adunăm pe toate pentru că nu există o situaţie la evidenţa populaţiei, ci doar la Ministerul de Externe. Singura sursă locală din care am putut să aflăm numărul de persoane cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate a fost Casa Judeţeană de Pensii şi Casa Judeţeană de Sănătate, la care persoanele cu domiciliul în străinătate au făcut cerere. Aici avem cifre definitive - 93, dintre care 85 pe municipiul Brăila", a precizat sursa citată.

Simionescu arată şi faţa nevăzută a "perierii" listelor

Pe de altă parte, Aurel Simionescu trage un semnal de alarmă asupra impactului pe care îl are situaţia creată de Guvern, micşorând numărul alegătorilor din listele permanente. Din punctul său de vedere ar trebui să se ţină cont că prin acţiunea de "periere" a listelor electorale, rezultatul nu poate fi decât unul care se va întoarce împotriva noastră ca un bumerang. "Eu am spus şi la nivel de Bucureşti că trebuie să ne hotărâm, să avem o judecată cu aceeaşi măsură. Nu putem să discutăm despre o cifră a numărului de locuitori în sensul alocărilor financiare, al gradului oraşului, comunei, municipiului, sau al naţiunii când mergem la Bruxelles - acolo avem număr de parlamentari, alocări de la nivel european -, şi să discutăm despre o altă cifră atunci când este vorba despre alegeri. Din punctul meu de vedere noi trebuie să adunăm recensământul, care îmi spune câţi oameni sunt în România, cu numărul celor care oficial sunt plecaţi în afară", a declarat primarul. Simionescu este de părere că această situaţie nu avantajează deloc România, pentru că o micşorare a numărului de alegători ar duce la alocări reduse de la nivel european şi un număr mai mic de europarlamentari. "Sunt lucruri pe care trebuie să le stabilim, despre ce cifră vorbim - ori despre cea de la recensământ, ori despre cele din listele electorale -, şi terminăm odată cu acest subiect", a mai adăugat edilul şef.
În aceeaşi ordine de idei, Simionescu spune că situaţia creată se va răsfrânge şi asupra alegerilor parlamentare, fiind afectate atât colegiile, cât şi numărul de senatori şi deputaţi. "Vin parlamentarele acum în toamnă şi o să avem o problemă. Cât e dimensiunea colegiului? Pe ce cifră ne ducem? Pe cifra de recensământ sau pe cifra de la listele electorale. Lucrurile sunt sensibil diferite, nu ne jucăm cu 1.000 de oameni care sunt sau nu, e vorba de aproape 40.000 de oameni. Aici este discuţia pe care trebuie să o lămurim", a încheiat primarul.

Stancu: "După cum arată cărţile astăzi eu cred că va rămâne Băsescu"

Nici preşedintele PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, nu vede acţiunea Guvernului ca fiind una potrivită în contextul actual. Acesta este de părere că prin măsurile pe care Executivul le-a luat în ultima perioadă, nu a făcut altceva decât să sporească gradul de încredere a populaţiei vizavi de Traian Băsescu. "Ştiu că fiecare primar are obligaţia să verifice listele. Nu am înţeles de ce s-a mai încercat varianta asta, poate nu sunt eu bine orientat, dar dacă ne uităm la gradul de încredere al lui Băsescu, îmi spunea cineva că a crescut de la 8% la 30%. Aici e ca la fotbal, o dai de 7 ori în bară, nu intri niciodată în poartă şi zici că ai jucat excelent, şi adversarul a dat un şut pe poartă şi a dat gol. Deci e o problemă, lucrurile trebuie analizate din punct de vedere al efectelor măsurilor pe care le iei. Care este rezonanţa, arunci către popor ceva şi trebuie să vezi ce îţi vine înapoi. Iată că a venit un grad de încredere mai mare decât îl avea înainte de referendum, asta e realitatea", a declarat liderul social democrat.
În aceeaşi ordine de idei, Stancu a subliniat faptul că şi politicienii sunt afectaţi de acest haos şi că deja se aud voci de nemulţumire la adresa Guvernului. Liderul social democrat consideră că Băsescu are toate şansele să se reîntoarcă la Cotroceni. Acesta a subliniat că pentru a îndeplini cvorumul necesar validării ar trebui să se şteargă de pe liste peste un milion de persoane, ceea ce, din punctul său de vedere este greu de realizat. "După cum arată cărţile astăzi eu cred că va rămâne Băsescu. Aşa cum văd eu lucrurile, e destul de greu. E vorba de un milion şi vreo două sute, spunea domnul ministru al Administraţiei şi Internelor. Şi 20.000 dacă facem pe judeţ, tot e greu. Ponderea o au cei cu cartea de identitate expirată, dacă pe ăia i-ai dat la o parte, la revedere. Dar şi cu ăia e o problemă că tot nu faci. Îmi spunea cineva «domnule sunt judeţe care nu au operat», nu ştiu, la noi s-a operat. Că sunt nişte cazuri, 5 zile, 10 zile, asta este altceva, sunt 200, 300 - că rata de mortalitate este mult mai mare decât cea de natalitate şi în judeţul Brăila", a conchis Stancu.

857 de brăileni morţi între "locale" şi referendum

Pe de altă parte, cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a solicitat din partea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date lămuriri cu privire la cei 700 de alegători lipsă de pe listele electorale din 10 iunie până în 29 iulie, ziua referendumului. Astfel, conform comunicatului transmis în data de 14 iunie, comparativ cu situaţia existentă în copiile listelor electorale permanente aferente alegerilor locale, în copiile listelor întocmite pentru referendumul naţional, autorităţile locale abilitate au înscris: 524 persoane ca urmare a împlinirii vârstei de 18 ani; 97 persoane care şi-au stabilit domiciliul pe raza judeţului Brăila; 22 persoane care au dobândit cetăţenia română sau şi-au schimbat domiciliul din străinătate în România; 19 persoane care şi-au recăpătat dreptul de vot ca urmare a încetării perioadei de interzicere a exercitării acestui drept. Astfel, în urma unui calcul matematic reiese că 662 de alegători erau în plus, faţă de alegerile din iunie.
Potrivit aceluiaşi document, în perioada parcursă de la tipărirea copiilor de pe listele electorale permanente pentru alegerile locale şi până la momentul tipăririi copiilor de pe listele electorale permanente aferente referendumului naţional, la nivelul judeţului Brăila, s-au înregistrat: 857 menţiuni de deces; 47 stabiliri de domiciliu în străinătate sau pierderi ale cetăţeniei române; 458 stabiliri de domiciliu pe raza altor judeţe ale ţării.
Făcând o sumă, se constată că în aceeaşi perioadă figurau în minus 1.362 de persoane. Cu alte cuvinte, diferenţa dintre alegătorii în plus şi cei lipsă, face exact 700, adică alegătorii care lipseau din liste.
De asemenea, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date a specificat că la data de 29.07.2012, un număr de 12.226 persoane cu domiciliul pe raza judeţului Brăila figurau în evidenţe cu acte de identitate cu termen de valabilitate expirat, cu precizarea că această cifră include şi segmentul de populaţie fără drept de vot.




Categorie articol: 

Comentarii