Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

1.000 de infractori printre noi

în decembrie 2019, legea recursului compensatoriu a fost abrogată, astfel că persoanele aflate în penitenciare în executarea unor pedepse privative de libertate nu mai pot scăpa aşa uşor • totuşi, numărul celor care au beneficiat de această lege, începând din octombrie 2017, şi au plecat acasă mult mai devreme, este extrem de mare • 984 de deţinuţi din Penitenciarul Brăila au beneficiat de Legea 169/2017 privind recursul compensatoriu şi au fost eliberaţi din penitenciar din octombrie 2017 până în decembrie 2019  • şi nu este vorba numai despre persoane condamnate pentru infracţiuni uşoare, ci în lista celor eliberaţi sunt criminali, violatori, traficanţi de persoane şi de droguri • este adevărat, legea le-a permis să plece mai repede din închisoare la nivel naţional, statistica arată că au fost eliberaţi din penitenciare înainte de termen peste 22.000 de deţinuţi, iar 500 dintre cei care au comis violuri, crime şi tâlhării au recidivat

 

Infractorii sunt printre noi! Ucigaşi, violatori, tâlhari, traficanţi de persoane şi de droguri, sunt în libertate pentru că legea le-a dat acest drept. Numărul deţinuţilor din Penitenciarul Brăila care au reuşit să scape de detenţie mult mai devreme, în baza recursului compensatoriu, se apropie de 1.000. Şi nu mai vorbim despre situaţia de la nivel naţional, unde numărul celor eliberaţi atinge cote alarmante: peste 22.000 de deţinuţi. Şi oamenii care îşi văd de viaţă în mod paşnic, fără a da cu parul şi fără a face bani din munca altora, ajung să îşi facă griji cu privire la propria siguranţă. Sunt mulţi dintre infractorii eliberaţi, înainte de termn, care recidivează şi atacă fără milă. Ajung din nou în spatele gratiilor, însă probabil că asta nu îi afectează foarte mult, mai ales că sunt obişnuiţi.

 

Abrogarea legii recursului compensatoriu! Cam târziu!

 

Veştile bune pentru cetăţeni au venit în decembrie 2019, când s-a luat decizia la nivel de Parlament a abrogării legii recursului compensatoriu. Totuşi, după ce la nivel naţional au fost eliberaţi peste 22.000 de deţinuţi, unii condamnaţi pentru fapte extrem de grave, decizia de anulare a legii nu prea a mai ajutat prea mult. Bine, chiar dacă unii au scăpat, măcar legea nu se mai aplică pe viitor.

Dar să facem o prezentare a situaţiei la nivelul Penitenciarului Brăila. În acest context, am cerut  numărul total al persoanelor private de libertate care au beneficiat de recursul compensatoriu (Legea nr. 169/2017), fiind eliberate din penitenciar din octombrie 2017, când a intrat legea în vigoare, şi până în decembrie 2019, când aceasta s-a abrogat. “Numărul persoanelor private de libertate care au beneficiat de Legea 169/2017 privind recursul compensatoriu şi au fost eliberate din penitenciar, din octombrie 2017 până în decembrie 2019, a fost de 984. În ceea ce priveşte situaţia pe fiecare an a persoanelor liberate din Penitenciarul Brăila, aceasta s-a prezentat, astfel: anul 2017 - 521; anul 2018 - 428; anul 2019 – 378; anul 2020 – 35. Infracţiunile comise de persoanele private de libertate la care faceţi referire sunt multiple (omor, omor calificat, omor deosebit de grav, furt, furt calificat, lipsire de libertate în mod ilegal, şantaj, tulburarea ordinii şi liniştii publice, conducerea unui vehicul fărăr permis de conducere, înşelăciune, viol, tâlhărie, tâlhărie calificată, trafic de minori, evaziune fiscală, violenţă în famile, lovirea sau alte violenţe, trafic de persoane, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, falsificarea de titluri de credit sau instrumente de  plată, trafic şi consum de droguri, efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte negative, luare de mită, distrugere, ameninţare, violare de domiciliu, efectuarea de operaţiunifinanciare în mos fraudulos, ucidere din culpă, proxenetism, act sexual cu un minor)”, ne-a transmis purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Brăila, cms. şef Simona Kober.

Am încercat să aflăm şi câţi dintre deţinuţii eliberaţi mai devreme au recidivat, însă nu ni s-a putut da un răspuns clar în acest sens. De la Penitenciarul Brăila ni s-a transmis că, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, penitenciarele se clasifică în funcţie de regimurile de executare a pedepselor, numărul şi categoria persoanelor private de libertate, precum şi numărul şi gradul instanţelor judecătoreşti deservite. Astfel, începând cu data de 1 decembrie 2008, în Penitenciarul Brăila sunt custodiate persoane condamnate repartizate să execute pedeapsa privativă de libertate în regim deschis şi semideschis, fapt pentru care nu se poate preciza numărul persoanelor care au recidivat după punerea în libertate ca urmare a recursului compensatoriu.

Am întrebat la Penitenciarul Brăila şi câte persoane private de libertate vor mai beneficia de legea recusului compensatoriu şi ni s-a transmis un răspuns clar în acest sens. “Pentru perioada executată după data de 22.12.2019 (dată la care a intrat în vigoare Legea 240/2019 prin care a fost abrogată Legea 169/2017), nicio persoană condamnată nu mai beneficiază de prevederile Legii 169/2017 privind recursul compensatoriu”, a mai precizat sursa citată.

 

«E greu de spus câţi deţinuţi vor beneficia în continuare de această lege»

 

Totuşi, la nivel naţional, specialiştii arată că în continuare deţinuţii vor mai beneficia de prevederile acestei legi. Potrivit presei naţionale, în ziua în care Parlamentul a votat abrogarea legii recursului compensatoriu, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a transmis că, de la data intrării ei în vigoare, nu mai puţin de 22.939 de deţinuţi au fost puşi în libertate graţie acestei legi. Oamenii din sistem atrag însă atenţia că abrogarea acestei legi nu va opri efectele negative pe care această lege le-a produs, în contextul în care, susţin aceştia, actualii şi chiar viitorii deţinuţi vor continua să beneficieze de prevederile ei. “E greu de spus câţi deţinuţi vor beneficia în continuare de această lege. În actul de abrogare Parlamentul a scris că «legea nu se mai aplică», însă cu toţii ştim că există un principiu de Drept potrivit căruia se aplică întotdeauna legea penală mai favorabilă. Asta înseamnă că dacă azi, când actul de abrogare nu e încă publicat în Monitorul Oficial, cineva comite o crimă peste zece ani poate să vină şi să ceară să i se aplice această lege. Ideea că efectele acestei legi încetează brusc este un mit. Toţi deţinuţii se vor adresa instanţelor şi acolo vor avea câştig de cauză. Ce va urma va fi un adevărat coşmar administrativ, fiecare deţinut, în ce celulă a stat, câţi ani a stat într-o celulă câţi în alta etc.”, atrage atenţia Sorin Dumitraşcu, liderul sindicaliştilor din penitenciare, citat de presa naţională.

Acesta susţinea că modul în care actorii politici au promulgat această lege, în octombrie 2017, este similar practicilor mafiei italiene din perioada sa de glorie. „Acum, după doi ani în care ne-am confruntat cu această lege, putem spune că am avut o situaţie similară cu Italia anilor 80 în privinţa legăturilor dintre Mafie şi Poliţie. Am avut aceeaşi problemă: rezolvarea problemelor penale prin lege. Şi aceleaşi practici: oameni de afaceri care controlează mass-media, ce le-a permis să impună teme false de dezbatere, un preşedinte de partid care trebuia să-şi rezolve problemele penale. Aceasta a fost politica de stat. Şi să nu uităm că înainte au vrut să dea o graţiere. Speranţa mea este că cineva va calcula toate pagubele şi va aduna toată suferinţa oamenilor nevinovaţi, victimele acestei legi, şi că, în final cineva va plăti pentru ele”, a adăugat Dumitraşcu, după cum arată site-ul adevărul.ro.

 

«Terorist» din Movila Miresii ajuns la arest, după ce doar ce fusese pus în libertate

 

Reporterii “Obiectiv” au reuşit totuşi să identifice un caz de recidivă, adică al unui fost deţinut liberat în toamna anului 2017 şi ajuns din nou la “răcoare”. Este vorba despre Georgel Săndel Cot, un individ - adevărat pericol public dacă ţinem cont de gravitatea faptelor comise şi numărul acestora, arestat la scurt timp după ce a fost liberat condiţionat, evident în baza legii graţierii mascate. Mai precis, propunerea de liberare condiţionată, în baza legii 169/2017 - compensarea în cazul cazării în condiţii necorespunzătoare, faţă de condamnatul Cot, a fost admisă de către Judecătoria Brăila, la data de 13 noiembrie 2017. La câteva zile după aceea, bărbatul domiciliat în Movila Miresii l-a atacat şi i-a tras o mamă de bătaie unui consătean, la numai trei zile de la eliberarea din penitenciar. Nu s-a oprit aici: a mai provocat apoi şi un scandal monstru într-un bar din localitate, unde a mers înarmat, atenţie! cu o macetă, în lungime totală de 69 de cm, aruncând cu ameninţări la adresa clienţilor care au luat-o la goană.




Categorie articol: 

Comentarii